duminică, 20 septembrie 2009

Un week-end frumos

 Nu-i asa ca va asteptati la vesti bune ? Ei bine vi le dau:)

Sambata dimineata la 09.00 ma urcam in masina si impreuna ca persoane dragi am fugit spre Muntele Rosu...Ehe..si ce frumos a fost...am urcat  pe crestele Muntilor Ciucas, am fost viteji si am ales drumul mai greu...eeee...dar noi suntem invingatori in toate si chiar a fost frumos. Cu rucsacii in spinare am ajuns in varf de unde am avut o priveliste superba...ca sa nu mai spun ca tot drumul a fost presarat cu branduse...ne-am pus si noi, fetele, branduse in par si am continuat sa urcam.

He he, am invins vremea care ne pacalea ca va ploua..erau ceva nori adunati, dar cand am ajuns noi, oamenii fericiti acolo s-au dispersat si am putu sa ne bucuram de soare....Mai aveam putin si ajungeam pe platou ...sa intindem patura, sa scoatem senviciurile si sa mancam....
   - Hey! Priviti! Aia sunt iepuri sau ce aratari or fi? exclam eu fericita ca vad ceva care misca...Grupu se uita si nasu`ne spune:
   - Sa nu fie caini ciobanesti, de stana..ca atunci e mai frumos!....Toti privim inspre acea directie si cand sa mai comentam putin iaca ceva picuri de ploaie ne cam supara....
   - Mancam sau coboram? se aude vocea nasei...
   - Hai, o sa vina soarele; si pana vine soarele iepurii Simonei sunt tot mai aproape de noi! spune Ciprian aratand in directia unde vazusem eu "iepurasii"....
   Picaturile au fugit alungate de Printesa noastra si intindem patura, scoatem merindele si cand sa purcedem la mancare.....Corina speriata :
   - Au! Sunt caini! Uite-i! ...Mi-e frica! si se apropie de Ciprian...Hmmm....Ce sa le dam noi lor mancare , ca apoi nu mai scapam de ei ....s-au asezat in jurul nostru cuminti asteptand parca sa scapam ceva sau sa ni se faca mila dar noi nimic....
  Nasul se ridica si  asa cum a infruntat si ursul se ia si de ei:
  - Plecati de aici! Hai, valea si sa nu va aud! si arata cu mana spre padure....Dar ei parca erau surzi; s-au mutat putin mai incolo dar tot langa noi. Ne-am mancat noi senviciurile si am strans frumos tot, nelasand nimic in natura si am hotarat sa o luam inapoi, pe traseu..dar am taiat putin drumul si uita-te la noi printre braduti mici si nevinovati, branduse si ciuperci imense....mai alunecand, mai uitandu-ne in spate la cei 3 prieteni ai nostrii care mergeau dupa noi...si ajungem aproape de poalele muntilor....si realizam ce act de bravism am facut noi urcand pe partea abrupta a versantului...dar..a fost fun, asa cum a spus si Ciprian...Am luat-o incet incet spre cabana...in timp ce eu stranutam de mare zor....si da-i si da-i si sareau saracii oameni cu "Noroc", cu "Sanatate" dar eu sa ma mai potolesc..pauza...Ma uit la brandusele adunate si .....gandesc cu voce tare:
   - Daca sunt alergica la branduse?.....si le las frumos jos, imi iau ramas bun de la ele si desigur ca....ati ghicit, nu am mai stranutat!....
   Ajungem la masina, ne imbarcam, nu inainte de a bea o bere, suc sau apa la cabana Muntele Rosu ....si plecam spre Bucuresti...cere nasa un CD cu hituri si parca a fost un CD cu povesti sau cantece de leagan ca am adormit cu totii, mai putin nasica...ea a condus saraca....
  Eh, ne-am trezit pe rand, asa...ne uitam la ceas, la drum si eram fericiti in sinea noastra ca am fost la munte, am urcat, am lasat pe acolo ganduri, tristeti, trecut si altele...am revenit in Bucuresti mai voiosi, mai fericiti si mai plini de forta pentru o noua saptamana de activitate!
 Duminica zi de "hodina" si relaxare pentru picioruse....un film, o clatita din ce a mai ramas de pe munte si gata...ne pregatim de plecat la mama! Va fi frumos acolo!
 Sar`mana nasica! 

P.S. Am si ceva vesti bune dar va dau detalii mai multe cand o sa fie vremea!

4 comentarii:

Ionouka spunea...

Sa ne fie de bine!
PS: Bune clatite.

SCHUMI spunea...

Sa ne fie, sa ne fie!

Sunt buna de maritat, nu?:))

Ionouka spunea...

Pai ia sa vedem: gospodina esti, buna la pat (zici ca) esti, nasi ai, voal ai... Hm... parca mai trebe ceva... nu-mi dau seama exact ce...

SCHUMI spunea...

Hmm..incerc sa imi dau seama ce....sa fie pantofi albi?..restaurant?..Nu!!!!!!
Tu nasa, imi trebe mire:)))

RIP Maria

 Prima dată, am vorbit cu Maria virtual, pe blogul meu. Incepuse să mă  urmărească, după ce, un prieten comun, i-a spus despre mine și că ur...