Prietenia mea cu internetul

Cei care ma cunosc stiu foarte bine ca o zi din viata mea fara internet este goala. Multi vor spune ca sunt nebuna multi vor spune ca sunt dependenta, altii ca sunt inconstienta si probabil ca unii ma inteleg dar nu spun nimic.
O sa va spun de ce prefer sa petrec marea majoritate a timpului pe laptop, asta cand nu citesc o carte, cand nu ies la alergat sau nu gatesc. Cand navighez sunt in lumea mea, imi place sa caut, sa descopar, sa citesc si sa aflu lucruri noi, sa scriu si sa ascult muzica, sa vorbesc cu prietenii mei si stiu ca nimic nu imi poate face rau aici, Nu ma poate lovi o masina, nu ma poate buzunari un hot, nu ma poate insela, nu ma poate minti..imi pot construi lumea mea si e asa cum uneori imi doresc.
Mai multe persoane mi-au spus ca ma inchid in mine, ca nu ies, ca nu interactionez si le-am contrazis. Pe internet interactionez, vorbesc cu multe persoane, aflu, discut, intreb, imi expun starile care ma incearca in acele momente, cer pareri si imi spun parerea fara a supara pe nimeni.
Sa ies, sa inetractionez? Cu cine? aici oamenii sunt egositi, fiecare pentru ei iar bruma de oameni care ma inconjoara au si eu familiile lor, problemele lor, ne vedem uneori dar nu zilnic, ne auzim la cate un telefon dar fiecare isi are viata proprie si persoanala.
Cineva mi-a spus ca niciodata nu o sa am viata persoanala daca nu las calculatorul si i-am explicat ca daca as avea de ce sa las calculatorul, daca ar fi cineva in viata mea cu care sa vorbesc, sa discut, sa ma contrazic sau sa ma plimb as renunta cu mare drag la calculator, as face altfel lucrurile si ar fi mai placut; dar cat timp singuratatea imi este prietena de ca sa rup prietenia si cu calculatorul? Sunt multi care vor spune ca sunt nebuna dar nu le doresc sa guste singuratatea si sa se loveasca de ea, este crunta, este urata, este egoista, este cum vreti voi sa ii spuneti.....si asa cum spunea si Paler despre singuratate poate vorbi doar cine intra in casa si nu are cui spune buna seara.....

Vise

Ma ascund sub stropii de ploaie si astept zilele cu soare, astept sa rasara luna si sa imi asez capul pe perna din iarba de mare, sa dorm si sa visez, sa ma gandesc si sa construiesc vise. Cum? Nu stiti ca la construit vise sunt cea mai buna? Le dau culoare si viata in gandul meu, le imbrac in vesminte pictate cu culorile nemaivazute ale lumii si le inviorez cu fluturi. fluturi de o zi, asa cum sunt si gandurile mele, iau nastere dimineata si seara le las sa moara, le alung si le omor daca nu vor sa moara ele singure.

Visele mele s-au spulberat de mult, intr-o zi geroasa de februarie, fara sa imi dau seama le-am lasat pe un peron de gara, le-am lasat sau le-am uitat? nici eu nu mai stiu...stiu ca de cate ori am trecut prin gara respectiva peronul era plin de tot mai multe vise, iar ale mele nu le zaream. Uneori ma gandesc sa ma duc cu o lopata in gara, sa le scot de sub morman si sa le iau acasa, poate mai am sanse sa fauresc ceva din ele...asta dupa ce le dau putin ceai cu rom, niste gogsi aburinde cu gem, le las sa se incalzeasca si apoi tratez cu ele.


Cand eram adolescenta visam atat de frumos, era atat de usor sa le fauresc, sa le dau culoarea care mi-o doream, aveam puterea varstei cand totul era posibil, apoi am crescut, am invata, am suferit, mi-am dat seama ca nu mereu iesea cum imi doresc eu....si cu trecerea timpului mi se intarea si mai mult credunta ca , odata cu trecerea timpului si stralucirea visului meu se pierde.

vreme si tristeti

Urasc vremea din Irlanda...urasc diminetile ploioase, urasc zilele fara pic de soare..simt ca parca nu traiesc..simt ca parca totul si nimic nu isi are rostul...ma zdruncina tot ce se intampla in jurul meu, simt un uragan in suflet si as vrea sa ma izolez, sa iau o frunza si sa ma acopar...
Mi-e greu sa mai fiu si optimista, eu care eram bolnava de optimism...mi-e greu, dar totusi, spun ca voi trece si peste asta..la urma urmei viata este o calatorie cu un  itinerariu pe care nu il stim...

Ma bucur sa stau in patul meu....si sa ma gandesc la lucrurile care incep cu "Atunci cand......."

Radio Deea- Festivalul International de Radio

Sunt fericita pentru fostii mei colegi de la Radio Deea !!!! Vreti sa stiti de ce? Cititi mai jos:

RADIO DEEA a fost inclus pe lista de invitaţi la ediţia de anul acesta a Festivalului Internaţional de Radio, eveniment care se desfăşoară în Zurich, în intervalul 9-18 iunie.

Brand-ul Radio DEEA a debutat în 1997, cu un format AC şi o singură frecvenţă în FM pe banda est în Oneşti. Trei ani mai târziu a făcut trecerea către CHR şi a început construcţia celei mai mari reţele de posturi locale din Moldova.

Anul 2005 a oferit comunităţii clubbing din România ţansa de a asculta în FM, pe 22 de frecvenţe radio, producţie electronică de calitate, dar şi show-urile radio ale celor mai proeminente figuri de pe scena dance actuală: Carl Cox (Global), John Digweed (Transitions), Above & Beyond (Trance Around The World), Jesse Voorn, Syke’n'Sugarstarr, D.O.N.S. sau numărul 1 mondial, conform Top 100 DJ Mag, olandezul Armin van Buuren (A State Of Trance).

În 2011 Radio DEEA continuă să genereze big buzz, datorită unui playlist care include cam tot palierul producţiei electronice, un echilibru perfect între main şi underground.

Radio DEEA nu încearcă să facă educaţie muzicală, încearca să dezvolte o comunitate care agreează muzica electronică de calitate.

Data de 13 iunie, reprezintă un moment important pentru Radio DEEA, intră din nou în FM, pe două frecvenţe din Elveţia: zhr sud 88.2 Mhz, zhr 104.1 Mhz.

Organizatorii Festivalului Internaţional de Radio ne-au onorat cu invitaţia la ediţia de anul acesta a evenimentului, oferindu-ne şi un slot de emisie de la 22:00 la 02:00 (ora României) (21:00 – 01:00 – ora locală).

DJSLASH, realizatorul emisiunii “IN SESSION” (difuzată în fiecare seară de luni de la ora 21.00) şi RADU RĂCULESCU “vocea” emisiunii DANCE CONNECTION (difuzată sâmbătă şi duminică de la ora 15:00) vor fi cei care vor fi prezenţi la Zurich în calitate de prezentatori.

În 2011 este singurul post de radio, pe format dance din România selectat să participe la acest eveniment internaţional.

Multa bafta!!! Si cat mai multe vesti bune sa aud!!!

La taifas

Au trecut 5 luni si ceva de cand am luat drumul strainatatii. a fost alegerea mea si chiar daca nu au mers toate cum speram, chiar daca nu a fost visul pe care il visam si il asteptam totusi sunt tot aici, in Dublin. De multe ori alegerile facute nu sunt cele mai bune, de multe ori nu mai suntem rationali si gandim pe moment. Asa a fost si plecarea mea! Am spus ca plec si am plecat.Mi-am uimit toti prietenii, mi-am uimit familia si toti cunoscutii care stiau ca eu nu vreau sa plec din tara, care stiau ca eu visez sa imbatranesc frumos in Romania.
Am gasit Irlanda urata la inceput, nu imi placea, nu ma simteam in largul meu, simteam ca ma plafonez, dorul de casa si de cei dragi ma macina si mereu ma gandeam la zilele cu oamenii mei dragi, serile de vineri cu fetele, serile de fotbal cu baietii mei...nimic nu ma multumea, nimic nu era pe placul meu. A inceput apoi perioada de munca, perioada cand incepi sa cunosti oameni, sa ii pastrezi langa tine, sa te miri de rautatea unora, sa incerci sa intelegi mentalitatea lor..dar toate astea au venit cand eu eram scufundata cu bocanci cu tot intr-o depresie din care nu imi mai ajungeau fortele interioare sa o depasesc. Multumita unor oameni extraordinari am depasit aceasta perioada, am inceput sa fac pasi mici si siguri, am inceput planurile pentru Scoala Romaneasca din Dublin, apoi a venit si postul oferit la ziarul Actualitatea IRL si incet incet lucrurile s-au asezat.
Sunt mai linistita acum, incerc sa trec peste dezamagirile avute, sa trec peste oamenii care m-au lovit cu vorbele lor, peste noptile nedormite si sa merg inainte. Stiu sigur ca ceva bun ma asteapta in viitor.
Dorul de casa, de prieteni este mare, dorinta de a fi macar o seara iar ca inainte ma macina minut cu minut dar apoi realizez ca oricum ei au viata lor, oricum daca intr-adevar exista o prietenie distanta nu o va rupe..si merg inainte! Inainte spre zile frumoase si calde!

Vesti bune!

Uite ca a venit vremea sa va mai dau o veste buna si sper sa mai am si in viitor. Incepand cu luna iunie sunt reporter la Ziarul romanesc din Dublin, Irlanda. Sunt fericita si mandra de mine! O sa va dau si linkurile articolelor publicate, pentru inceput primul articol a fost despe sentimentele pe care le-am avut cand am plecat din tara, articol existent si pe blog. E adevarat ca articolul a fost scris cu un an in urma, cand aveam o oferta pentru a pleca destul de tentanta dar am renunta cu cateva zile inainte, am ramas in tara mea.

Al doilea articol este despre Marian Cozma si delcaratiile date de ugigasul sau despre ceea ce s-a intamplat in noaptea de 08.02.2009.

Sunt mandra de mine, mi-am demonstrat ca daca vreau , pot! Mi-am demonstrat ca ma pot descurca, ca am incredere in mine si mai ales ca nimic nu e imposibil, trebuie doar sa iti doresti foarte mult acel lucru!