Gata! Stiu!

Ma gandeam eu ce cadou sa imi fac de ziua mea...si mi-am dat seama ca imi doresc un copac!! Se spune ca "acela care planteaza copaci iubeste si pe altii, nu numai pe el" (Thomas Fuller) asa ca voi da curs si voi planta al doilea copac din viata mea. Primul l-am plantat in scoala generala, la scoala din locul unde m-am nascut...am plecat la liceu...iar cand copacul meu a facut 8 ani m-am intors in scoala respectiva....dar nu ca eleva ci ca " Domnisoara invatatoare". Imi aduc aminte emotiile de la inceputul anului scolar cand am intrat pe usa cadrelor didactice si culmea ...aveam emotii...chiar daca acum o faceam "legal". Am ajuns in holul cancelariei si imi era rusine sa intru in cancelarie. A iesit fostul meu profesor de geografie, dnul Ladaru, si ma intreaba : Ce faci Simona? nu intri? ...eu cu emotie in glas..ba da ...intru domnule profesor....Cu pasi micuti am intrat in cancelarie....toti se uitau la mine si m-au aplaudat..Mi-au dat lacrimile..oamenii care imi fusesera un exemplu in viata ma primeau acum in randul lor ca o egala. Erau mandri ca sunt acolo, eram si eu mandra, normal ca eram mandra si ma bucuram! Fiind doar zile de activitate, fara elevi au inceput sa isi aminteasca " prostiile" mele cum veneam la cancelarie, fiind sefa clasei, si cum spuneam de geamurile sparte, unele dintre ele sparte chiar de mine. In toata discutia asta eu nu ma opream din admirat cancelaria. Eram acolo, aveam locul meu acolo...scoala care ma invatase ca chestiile alea ciudate de pe ziarele tatei erau de fapt litere care formau un cuvant, cuvintele formau propozitii, am invatat despre istoria poporului meu... Din visare m-a trezit femeia de servici: Domnisoara invatatoare doriti o cafea? Am ramas uimita...ma uitam la tanti Augustina si nu stiam ce sa fac ..sa o rog sa imi spuna Simona...ca vorba aia copilarisem pe coridoarele scolii, ma certa cand jucam fotbal pe hol sau cand aduceam zapada cu fata de masa de la catedra..si acum ajunsesem sa imi vorbeasca cu dumneavoastra..am fost in stare doar sa dau din cap ca da...Vroiam sa intreb de planificare si il intreb pe fostul meu diriginte cum se procedeaza: " Domnule diriginte, cum facem cu planificarile?" am primit un raspuns uimitor: acum eu sunt Mihai....nu domnul diriginte si incet toti imi spuneau ca ce? sa le spun pe nume....Nu am putut..toata perioada cat am activat acolo pentru mine tot profesorii care m-au ajutat sa ajung unde eram au ramas si de aceea respectul cuvenit lor nu il puteam vedea in adresarea pe nume. Anii au trecut..acum imi amintesc cu nostalgie de acele vremuri, de emotiile care le-am avut la prima serbare cu elevii mei cand am plans langa ei la aparitia lui Mos Craciun, cand veneau bunicile cu ei la scoala si imi spuneau domnisoara invatatoare iar in trecut cand eram mica ma dojeneau si ma certau pe strada la cat de zbenguita am fost.....Fosta mea colega de clasa , s-a cam grabit ce e drept, avea fetita in clasa la mine...si imi amintesc ca venise sa plateasca fondul clasei si m-a felicitat ca am ajuns unde am ajuns.... Conteaza mult sa incerci aceste emotii...te fac sa realizezi ca in viata nu stii ce iti rezerva viitorul......Te invata sa fi om cu toti cei din jur ca nu se stie unde te aseaza lumea..
Off plecasem de la plantarea unui copac si am ajuns aici:) Daca mi-am adus aminte:) Cat am fost acolo invatatoare imi priveam mereu copacul..si acum cand merg la mama acasa si trec prin fata scolii il admir. Imi aduc aminte ca Laura Stoica avea o melodie: " Vreau sa am steaua mea! " eu vreau sa am copacii mei....Cum Eminescu vorbea despre stele in poezia " La steaua" ca :"azi o vedem si nu e" asa vreau si eu sa am copacii mei ca atunci cand nu mai sunt sa stiu cu siguranta ca am lasat ceva pe pamantul asta, ceva sanatos, ceva bun, ceva care are viata si ajuta pe altii!!

Deci pe 7 noiembrie 2008 va mai prinde viata un copacel:)

La multi ani!

Azi este ziua unchiului meu si a cuiva drag si special in sufletul meu. Va spun LA MULTI ANI! Si va doresc toata sanatatea din lume si sa dea Domnul ca tot ce visati sa devina realitate. O zi de nastere ar trebui sa fie frumoasa, asteptata dar asta doar atunci cand suntem copii si asteptam cu sufletul la gura cadourile... acum a devenit mai greu..iti dai seama ca timpul trece si nu in favoarea ta, iti dai seama ca sunt lucruri pe care sperai sa le faci, sa le ai pana la varsta asta si nu prea le ai...iti dai seama ca anumite persoane care obisnuiau sa iti spuna La multi ani nu o mai fac......
De ce este viata asta atat de complexa si de dificila? de ce uneori ni se pare ca ducem pe umeri toata greutatea globului si pana la urma nu ducem decat foarte putin , dar in conceptia noastra este atat de mult ca uneori am vrea sa lasam jos, sa tipam ca nu mai putem si apoi sa o luam iar de la capat.......
Va urez tuturor celor nascuti azi multa bucurie si fericire in suflet, sa va ganditi pana diseara ce doriti sa va aduca urmatorul an....sa rememorati clipele frumoase din acest an si sa le pastrati iar cele care nu sunt placute sa le incuiati undeva si sa aruncati cheia!

Azi e soare iar ?

    O zi obinsuita la munca! Ce zic eu obisnuita? Ca in ultimul timp am fost in flux continuu:) Si pe langa toate astea am si o stare ciudata...se apropie ziua mea..un alt an dat la spate.....unul urat!!! unul de care nu as vrea sa imi amintesc...:( mi-ar placea sa primesc de ziua mea cateva zile din trecut : 6 decembrie 2000; 8 noiembrie 2004, mi-ar placea foarte mult sa primesc muuuuulte flori!!!! mi-ar placea sa primesc putina fericire in sufletul asta al meu mic si amarat. Mi-ar placea ca Doamne Doamne sa lase macar o data pe oamenii de acolo de la EL sa dea un telefon si sa ma sune papi cu bunicii mei....mi-ar placea de ziua mea sa fiu fericita....nu am mai fost de mult timp fericita de ziua mea. Mereu era ceva ce imi umbrea fericirea...mi-as dori sa ninga in seara asta...zapada alba sa ma faca mai blanda! Sa ma trezesc dimineata si sa alerg prin zapda, sa fac ingerasi in zapada si sa ....gasesc o lume mai buna, spalata de rautate....fara ganduri ascunse, fara ...fara..fara...
    Dar lasa, ca o sa ninga intr-o zi, cele dorite de mine mai sus sunt imposibil de implinit...dar keep smile!!!
Voi posta ceva cu acordul persoanei care mi-a scris aceste lucruri...incercati sa va ganditi bine la ceea ce trebuie sa faceti! E posibil uneori sa fie prea tarziu!!!! e doar o parte, ceea ce mi s-a parut mie interesant!!!
"    Astazi, mi-am facut curat in inima, fara sa pastrez nimic ascuns, am alungat clipe de fericire si momente in care imi doream sa mor, totul fara sa privesc inapoi. Insa pentru o clipa m-am lasat purtat de glasuri pe aripile amintirilor ca sa retraiesc inca o data clipa noastra, ca sa mor inca o data. Am zburat cu gandul pe albastrul cerului, ochilor tai am alintat suvitele de par rebele si am cazut acolo de sus, din spatiul dragostei, in bratele tale. Este o durere inexplicabila, dar in acelasi timp este singura placere care mi-a mai ramas de la viata, este… de fapt era o simfonie a sentimentelor fara cuvinte, doar atingerea era de ajuns. Ai fost cea care mi-a deschis inima, si totusi in acelasi timp si cea care a ferecat-o. Acum… acum este un cuvant fara sens pentru ca nu mai pot sa exist fara ce a fost, insa nu pot sa traiesc fara sa uit. Ma apasa greutatea minutelor transformate in ani, nu pot sa traiesc fara sa uit jocu luminii in ochii tai, buzele calde care ma mangaiau daca ma loveam, acum am pierdut sirul lacrimilor sunt intr-un labirint care… care cred ca este viata mea. Si stiu, stiu ca nu vei veni sa ma salvezi, acum as vrea sa stiu ca esti fericita, daca nu mai insemn nimic ma multumesc sa stiu ca, am fost candva cel ales. Stiu ca am un mod ciudat de a iubi si de a arata asta stiu ca poate e prea tarziu, dar daca te iubesc… ce greu apasa aceste simple cuvinte, oare ar fi schimbat ceva daca ti le-as fi spus? Cred ca nu mai conteaza si… acum inca mi-ar fi greu sa explic ce insemni pentru mine… lacrimile se intorc din focul care le-a nascut. Imi este dor de cuvintele tale cel mai mult. De ce taci? Urasc… urasc, urasc tot ce se leaga de tine pana si pe mine si plang si sper si te iubesc. E tarziu sau poate prea devreme acum, sa mai adaug ceva sau depanat atatea amintiri,atatea ganduri frumoase incat mi-a amutit gandul printre lacrimi. Am colindat cu tine printre imagini pline si tulburatoare, de expresie si culoare, dar fara cuvinte nu as reusi sa aflu taina sufletului tau. Rostind in fiecare zi, atat de multe cuvinte atat de banale sau atat de tipice, insa ne este greu sa rostim acel “te iubesc” ce taina poate inflori cu aceste cuvinte? Ce abis poate deschide? Ce fior poate naste… Ce suflete poate unii… Imi vine greu sa cred, ca totusi cineva ma poate iubi si ma refer la cineva strain pentru ca, stiu ca cei din familie ma iubesc dar cand cineva cu care am vorbit, si cu care am stat imi spune “te iubesc” ma tulbura. Nu doar sunetul lor, ci semnificatia ce o cuprinde in ele, rostite aceste cuvinte pecetluiesc un teanc de sentimente, dar in aceelasi timp deschid altele mai profunde. A iubi pe cineva inseamna, o recunoastere a parti de Dumnezeire, este o putere de a face bine celuilalt fericindu-l. Nu fac o pledoarie pentru iubire, ci aduc un argument pentru a avea curajul sa spunem unul altuia “te iubesc”, insa acest argument il vom afla, abia dupa ce intr-o stare de puritate si entuziasm le vom rosti cu glas de diamant. Uneori le spunem prin fapte, prin ganduri, prin gesturi, prin lacrimi, printr-o imbratisare, dar tot atat de rar prin cuvinte si cateodata e pacat, sunt atat de minunate melodia lor e atat de ingereasca… sunetul lor te inalta spre lumina fericirii, pentru ca doar vocea lor poate sa nasca viata si sa daruiasca eternitatea. Dar acestea, nu sunt posibile daca la baza lor, nu exista respect, incredere si intelegere…"


P.S. Ce sa scriu de rau de tine Andrei:)) Nu scriu nimic ca mi-ai luat de papa:))
Mai ai ceva chestionare:)) Semnat: Şimona

Adunate...

Cele mai frumoase momente ale vietii :
1. sa te indragostesti;
2. sa razi pana te doare burta;
3. sa gasesti un teanc de facturi cand te intorci din vacanta;
4. sa mergi intr-un loc unde gasesti peisaje superbe;
5. sa-ti asculti cantecul favorit la radio;
6. sa adormi ascultand sunetul ploii;
7. sa iesi de sub dus si sa te acoperi cu un prosop cald;
8. sa reusesti la ultimul examen;
9. sa iei parte la o discutie interesanta;
10. sa gasesti bani intr-o pereche de pantaloni, pe care nu ai mai purtat-o de mult timp;
11. sa razi de tine;
12. sa te relaxezi printre prieteni;
13. sa razi fara vreun motiv anume;
14. sa te trezesti in mijlocul noptii si sa-ti dai seama ca mai ai cateva ore bune de somn;
15. sa auzi, din intamplare, cum te vorbeste cineva de bine;
16. sa privesti un apus de soare;
17. sa asculti o melodie care-ti aduce aminte de o persoana speciala din viata ta;
18. sa primesti si sa dai primul sarut;
19. sa te distrezi cu prietenii;
20. sa vezi fericite persoanele la care tii;
21. sa porti lanticul persoanei iubite si inca sa-i simti parfumul;
22. sa vizitezi un prieten pe care nu l-ai mai vazut de mult si sa simti ca nu s-a schimbat nimic; 

23. sa simti emotie cand vezi peroana speciala din viata ta;
24. sa stii ca esti iubit;
"Adevaratii prieteni sunt alaturi de tine cand ii chemi in momentele frumoase ale vietii si in cele rele...cand vin nechemati..."

Seara in familie

Aseara am fost la Corina si am ramas la ea. Mi-am revazut iar ingerasii, sotul :) . Cand am ajuns acasa Mircea bagase deja la cuptor carnita si cartofii iar Garga si David se jucau. I-am invatat sa faca barcute origami si amandoi au deprins foarte repede arta:) Corina a venit acasa pe la 8 jumatate, am mancat impreuna ca o familie mare si numeroasa....apoi Garga mai avea cateva lectii de facut ( de decupat un dragon ). Mi-a placut mult aseara, am jucat Piticot cu David si bineinteles ca numai el castiga;) , am ajutat-o pe Cata sa faca dragonul pe un carton mai puternic..Sunt atat de dulci copiii astia!!!!AAAaa nu v-am spus ca ultima data cand am fost la ei m-am jucat cu David cu Thomas....cine e Thomas? Cum cine? Un tren furios care scoate aburi si are un traseu pe care l-am construit din sine..avea si gara, si pod si tunel:) . O sa ma uit sa caut sine si sa ii mai cumpar lui David..( bine, bine recunosc ca mi-ar placea sa avem toata hurdughia aia de sine si sa am si eu trenuletul meu:)))) ar fi concurenta cu David )

Something new??

    Oare cine s-ar opri in loc din timpul lui sa citeasca un blog fara inceput si fara sfarsit,facut intr-un moment de nebunie,de tristete si dezamagire ?
    Am citit multe bloguri pana sa-mi deschid unul. Stiu ca nu l-am deschis pentru nimeni. Nu o sa aiba nimic interesant,nimic captivant. N-am talent la scris si nici nu vreau sa scriu pentru voi. Scriu pentru mine si pentru sufletul meu. Nu vreau sa planga pe umarul nimanui si nici sa povestesc cuiva cat e viata de banala si trista si nenorocita pentru ca asta stie toata lumea. N-as putea nici sa spun ca m-am nascut sub o stea norocoasa si ca am vazut roz in fata ochilor de cand m-am nascut pana la 29 de ani. Am avut o viata ca multi altii, presarata cu bucurii si tristeti, cu sperante si dezamagiri, cu despartiri si impacari, vechi si noi iubiri, examene luate si picate, planuri reusite si altele esuate dinainte sa le gandesc si asta a fost.
Ce-mi doresc ar fi sa scriu pentru mine, sa ma descarc si sa analizez sa vad cum suna si cum se vede dinafara. Nu caut altceva decat sa ma psihanalizez, singura.

Dor de duca

Azi dimineata m-am trezit cu un dor de duca....as pleca undeva departe pentru cateva zile bune..Mi-ar placea sa revad Port El Kantaoui...sa mai stau sa mai misun prin piata centrala, mi-ar placea sa revad Parisul, sa urc in turn si sa simt ca lumea imi este la picioare....Sau sa fiu iar in roata mare din Viena si sa vad luminitele orasului .....Probabil si o baie cu delfinii prin Kusadasi m-ar revigora..dar nu pot sa ma multumesc pentru azi decat cu statul la birou si sa visez!!!!
Incerc sa gandesc pozitiv..azi e miercuri..mai sunt 2 zile fara asta si vine week-end-ul....so nice!!! Mi-ar placea o evadare la munte si cred ca o sa fac in asa fel incat sa ajung pe acolo.

M-am apucat de o carte noua:) " Povestiri indiene" de Rudyard Kipling
Fac sinteza ei dupa ce o termin

Marti

Azi sunt binedispusa:) Nu stiu exact motivul dar ma simt bine! E starea aia cand ti se pare ca totul este usor, ca totul este posibil daca vrei! Am inceput oarecum sa ma degajez de trecut, sa incep sa privesc in sus, la scopul propus si sa fiu sigura ca il voi atinge. Nu vreau multe dar nici putine, nu ma multumesc cu putin dar nici nu vreau totul..sunt o fire mai ciudata, imi place mie sa cred, si probabil de aceea perfectionismul este in doza puternica la mine... Nu imi place minciuna si nici oamenii minicinosi iar de foarte multe ori unele persoane ma mint in fata.....Ei..uite asta nu suport sa fiu mintita sau sa mi se puna in gura cuvinte pe care nu le-am rostit ever...Probabil ca atunci cand vrei sa fi punct de sprijin pentru cineva nu reusesti, sau daca tu crezi ca reusesti nu la nivelul la care se asteapta el si probabil ca aici se rupe totul..
In fine, spuneam ca sunt happy azi , deci nu am de ce sa ma intristez cu chestii mici si trecatoare in viata noastra:)

Va pup pe toti si sa aveti mare gria de voi:D

Zi de luni

Nu am nimic cu zilele de luni, dar uneori ma plictisesc rau de tot. Probabil ca si in acest weeknd am lenevit rau de tot...Somn, o mica plimbare prin Ikea...Nimic interesant si demn de notat aici! Doar ca am auzit de tragedia Laviniei Milosovici si chiar m-a intristat acest lucru...nu inteleg uneori anumite lucruri sau mintea mea creata nu le accepta. Dar nu mai stau sa le despic.. Dumnezeu sa o odihneasca pe fetita lui Milo...A mai urcat un ingeras acolo!

Incet incet se apropie iarna..si sper eu si zapada..atunci cu siguranta o sa scriu mai des..sau poate nu! Ma mut undeva la munte, langa o partie de ski si mai ajung in Bucuresti cand inmugureste corcodusul:))))

cearta

    Mi se pare mie sau mi-am luat lumea in cap si am uitat sa mai scriu pe aici...da..am uitat sa imi notez gandurile mele...scuze, dragul meu blog, si iertare si voua, dragii mei cititori..dar uneori ai o stare de indiferenta fata de tot ce te inconjoara si nu vrei sa sti de nimeni si de nimic. 

O asemenea stare m-a prins in ghearele ei si pe mine si incerc acum sa imi revin..am si motive sa imi revin...s-au mai aranjat cat de cat lucrurile in viata mea, nu m-am maritat dar nici nu ma grabesc..am ajuns la concluzia ca mai bine mai astept decat sa ma complic sau sa dau gres..de indragostit nu m-am indragostit si nici nu vreau sa o fac, vreau sa fiu rationala si sa stiu ce fac...
Bijou e bine si el, presupun ca ma iubeste..pana acum nu mi-a demonstrat contrariu, mama e ok ..cu treburile toamnei, facutul mustului...apoi al vinului....Cristina a inceput cursurile de germana si se muta in cele din urma, Diana munceste si ma mai viziteaza time to time, Corina e cu munca si cu ingerasii, Dennis e si el ok..cu munca, Andreea e si ea bine...am vazut-o chiar si pe Dennisa...Mihaela si-a luat masina..si o sa isi scoata si cartea pe piata..dar, se pare, ca oarecum relatia dintre noi s-a racit, Ion e cu munca si am inceput amandoi sa visam deja la partiile pline de zapada si vremea pierduta pe skiuri, Sorina a crescut..o sa va spun eu in ce sens alta data, varul meu s-a insurat, a devenit familist dom`le, ce parere iti faci...Anca si Bogdan se pregatesc de botez, e sambata si din pacate se pare ca nu o sa ajung.....Raluca s-a mutat la Realitatea si ii este mai bine...Monica si Mihai am auzit ca si-au luat masina.....ca de vorbit cu ei nu am mai vorbit..... Deci in general toate sunt oarecum bine...

Promit ca voi scrie mai des si voi da mai multe detalii :)

Octombrie

    Luna octombrie, de obicei, imi aduce bucurie si fericire in suflet..nu stiu exact de ce..probabi pentru ca mai este putin si vine luna zilei mele de nastere, probabil pentru ca asa imi place mie.....probabil...
Zilele vin si trec, nimic nou sau interesant nu se intampla.....

Ah!!! asteptam iarna, sa mergem la ski..:)