Voi invinge

Cand o sa iti pot spune Ramas bun nu doar in vis, in serile cand adorm cu gandul la tine, in noptile cand ma trezesc si imi aduc aminte noptile impreuna..care au fost atat de putine pentru mine...
O sa pot sa merg mai departe cand voi pune in cutie definitiv vara trecuta, fara sa o scot mereu si sa o admir, sa imi imaginez cum ar fi daca, dar poate ca..sigur nu ...sigur da?..oare eu am gresit? oare tu ai gresit? oare destinul s-a jucat cu noi si ne-a facut sa vedem totul atat de frumos..sau poate doar eu am vazut, tu simtind ca esti inca blonda de pe victoriei care nici cand m-ai cunoscut nu stiai ce vrei...
 As vrea sa nu te mai visez, as vrea sa nu mai recitesc mailuri, discutii...as vrea sa pot sa pass over si sa pot sa vad persoanele de langa mine....dar mereu apoi ma intreb...daca el e sufletul pereche?...
 Apoi ma amuz si imi spun ca nu ai cum sa fii tu...pentru ca tu nu stii sa iubesti, tu nu stii ce vrei, tu nu stii nimic...sau probabil acest joc il joci cu mine..crezand ca imi faci bine...

Curiozitatea probabil te va macina mereu..si pe mine ma macina rau de tot..dar ...din pacate nu voi afla multe raspunsuri niciodata...si sunt sigura  acum ca cea de-a  opta minune nu va fi nicioadata a mea....
It cant rain all the time....but can be dark all the time....:(

Ramas bun, Adio gand....

Cam asta ar fi trebuit sa iti spun dimineata cand ai plecat....ca nu, nu va mai fi, din nou, nimic la fel si totul mi-a placut..si zambetul tau ..si incercarile tale de a ma saruta...pana chiar si mangaierile tale pe corpul meu ....ce tie ti se parea rece si infrigurat.......el era speriat si se temea de noi avalanse de trairi..da..in acea dimineata am descoperit ca nu mai iubesc cu aceeasi intensitate sau poate am descoprit ca nu mai vreau sa cred again in iubire....
  Da, ma uitam la tine si la privirea-ti jucausa..rugamintea de a ma abandona in bratele tale....cate zile am asteptat aceasta rugaminte..cate zile scenariul era facut in mintea mea si cand a fost sa fie am preferat sa intorc spatele si sa accentuez starea de somn..... Uimit? De ce? Te asteptai si asta data sa spun ca da, te vreau? Poate fiecare celula a corpului meu te vroia, poate ca fiece centimetru striga cu disperare: " atinge-ma!" dar nu, nu e de bine..ce rost sa ne atingem buzele intr-un sarut? Ce rost sa ne contopim? pentru ce? de ce sa ne mintim? su mai bine spus de ce sa ma mint eu? ca sa mai trec o linie pe tablia patului? Nu-mi sta in caracter..da..caracterul..spuneai ca ne limiteaza...din contra..caracterul cred ca ma defineste pe mine si mai ales faptul ca , uneori, datorita educatiei si celor 3 feluri de gandire ( da, citesti bine, 3) sunt ceea ce sunt, sunt cea pe care, uneori, spuneai ca o iubestisi alteori o iubeai carnal..cu pofta si daruire....si eu in mintea mea credeam ca asta-i totul...NU, m-am trezit in acea dimineata si am pus lucrurile cap la cap...le-am adunat si pe cele insirate pe jos si pe cele puse in dulap bine si m-am uitat mai atenta si mai  detasata...si in tot acest timp mainele-ti flamande erau pe corpul meu si ma mangaiau, ma redescopereau dupa o vreme....dar eu..parca murise ceva in mine..acel ceva care acum vreme era declansatorul..s-a defectat vei zice...as spune nu...la altii a avut reactie..acum nu..sa fie vina mea ? sau a ta? sau o noastra? sau a sortii? cred ca eram poate copii atunci si ne gandeam cu mintea prea departe la visele frumoase pe care tot noi le-am faramat..Nu! nu! nu! Stai, nu fugi acuzandu-ma in sinea ta da rautate...si nu-mi trimite mesaje subintelese prin pozitia corpului in usa deschisa tie spre a pleca..va fi un La revedere...cu inteles de Adio! Mi-ar fi placut sa fie mesajul dorit in vremea aia pink: pana diseara nu este mult...dar nu...gata..trebuie sa inchid usa, intra frigul....si nu, nu te uita in ochii mei si nici spre piept..nu imi e frig....nu imi va fi dor de tine...imi va fi dor de mine....si asta ma doare cel mai mult...
 Adio......

Prin oras

Oameni....oameni grabiti, incruntati si, vorba nasicii , gradina zooligica urbana a bucurestiului pe sub pamant....Metrouri pline, daca ai auzul dezvoltat si nu ai casti in urechi auzi tot felul de conversatii....din acest motiv am decis sa imi bag castile de la MP3 in urechi si cu Alifantis si Baniciu  gadilindu-ma placut la sufletel si cu gandurile mele...Nu imi place  tristetea de pe chipurile oamenilor, nu mai vezi un zambet, nu mai vezi gesturi tandre intre indragostitii din metrou...:( sau poate doar eu caut rozul unde nu e pentru ca eu vreau sa vad totul roz...sa ma gandesc ca totul este frumos, ca intr-o zi zapada se va duce si va fi frumos si soare..asa e si cu proleme noastre....suntem ingreunati de ele dar cum incep sa se rezolve credeti-ma ca o sa ne simtim mai usurati, mai frumosi, mai buni....trebuie sa gandim optimisti si sa spunem, asemeni lui Mircea Baniciu, "Merg mai departe!"....

Azi am trecut pe la Insomar sa imi iau ceva acte si mi-am revazut vechii colegi, ce a mai ramas din ei, ne-am pupat si am mai rememorat cateva  ghidusii facute pe holurile alea....Se citea ingrijorarea si pe chipurile lor, neputinta pentru mai mult, data fiind situatia de criza ....

Am alergat prin zapada...m-am bucurat de un parculet micut cu multe leagane..ma gandeam sa incep sa arunc cu zapada in sus..dar ma gandeam ca ma vad noii vecini si sa nu ...isi formeze o parere gresita!

Mai bucuroasa azi, mai plina de ganduri optimiste si hai, uite acolo in viitor se vede ceva frumos si de bun augur!

Dezamagiri

.....Niciodata nu mai vreau dezamagiri ca azi....niciodata nu mai vreau ca oamenii care ii cred cei mai importanti sa ma loveasca asa ca azi...si cand te gandesti ca altii....au ajutor neconditionat  din partea acestor persoane...eu nu am cerut..nu am strigat si am incercat sa ma descurc singura de cand sunt in Bucuresti pe picioarele mele, dar sunt momente cand vreau....un ajutor si il cer..vreau un sprijin si imi manifest nevoia..dar se pare ca pana la urma nu trebuie..mai degraba strainii sunt alaturi....e crunt cand nu te poti baza pe cei care ar trebui sa iti fie primii....
..Multumesc  voua, va stiti voi... si imi doresc din suflet sa nu va dezamagesc ever si cand veti avea si voi nevoie sa fiu la fel de prompta ca voi.

 Prietenii iti sunt acei care fara sa le spui ca te doare ceva iti intind o mana.....

Si uite ca imi place....

Stiti probabil  majoritatea dintre voi ca nu imi place sa dorm singura:) Si chiar daca se mai intampla incerc sa il trag pe Lic in pat cu mine, delfinul meu imens, si trece mai usor noaptea.
 Ultimele zile am avut marele noroc si nu am dormit singura....si am avut brate in jurul meu:) ...
Ieri ajunsa acasa am anulat planurile de plecare spre meleagurile montane si dragi mie dar a fost o idee buna...parerea mea si pe dupa amiaza ..am iesit la mall dom`le:)
 Dar inainte de mall....am fost sa o vada pe "Grasana" un nene...Da..a venit vremea sa ii spunem si eu pa pa si sa ne pregatim de cea noua...
 Prima care ne-a plimbat peste tot si ne-a fost atat de apropiata de suflet am instrainat-o acum 4 ani...a fost greu....ca ne era dor de ea..mai dadea cate un telefon..mai intrebam ce face,,,o numisem "Buburuza" si ne era asa de draga....a plecat la un stapan nou si bun....si acum e in circulatie si mandra si frumoasa...apoi era un Cielo,...el nu a avut nume si nici nu ne-am atasat de el:)))) dupa el a venit Grasana....care dadea si cosmaruri:)) dar care 2 ani de zile ne-a plimbat pe unde am vrut..de Luni gata.....pleaca la alt nene care zilele aste devine si tata si se pare ca nasterea bebelului o sa le aduca aminte mereu cand au luat-o pe Grasanca....
 Acum ne pregatim..o sa vine Octavia:) care e suuuuuper dotata si care o sa ne duca la munte:) curand, curand:))
Bun..si ca sa inchei in aceeasi formula....nici nu am dormit singura, mi-am alintat si picioarele catarate pe spatele cuiva, si alintatul de dimineata cu mai dorm 5 minute...si gadilitul si muscatul si ascunsul dulciurilor:)))) deh....nu va duca gandul si mai departe ca nu e cazul:D ( carcotasilor le e dedicata ultima aluzie)

De vineri seara

A venit si week-endul ...si nu am multe lucruri de notat pentru saptamana de lucru ce tocmai se incheie. Mi-e lene rau si as dormi non stop, sperand ca in lumea viselor este totul asa cum imi place mie. Ma mai trezesc uenori si nu imi place realitatea apoi iar adorm...Ce ti-e si cu viata asta si cu ifosele ei...mi-ar fi placut o viata simpla si programata dupa o masinarie, unde sa stim exact ce urmeaza sa se intample, cum si de ce dar ..probabil ca nici asa nu ar fi bine ca ne-am obisnui cu binele sau cand am vedea ca urmeaza o perioada nu tocmai buna am incerca sa fugim sau ..nu...Deh ...visez si eu in lumea mea de copil rasfatat...
 Acum cateva zile cel mai bun prieten al meu ma consilia pe partea de comportament si imi explica cum ca ar trebui sa ma schimb, sa ma pun pe mine pe primul loc, sa imi pese de mine si apoi de restul..incerc si eu sa fac asta, am si reusit din anumite puncte de vedere..sper maine cand vb cu el sa ii pot spune mai mult de 3 fapte bune si sa ii bucur sufletelul. E adevarat ca uneori spun ca ma schimb si daca va uiati in urma veti vedea ca am multe incercari de acest gen dar nu stiu...sa renunt la imaginea frumoasa din mintea mea...imi este greu..dar timpurile si comportamentul oamenilor din jurul meu ma determina sa o fac.
 Lumea mea e frumoasa..asa cum o vad eu ..dar nu e bine.
Mi-ar placea sa fie asa cum o visez eu: toti oamenii sa fie buni, respectuosi, fara intentii ascunse si fara sa minta, cu valori morale preluate de la generatiile dinaintea noastra, cu bucuria in suflet cand ajuta pe cineva, cu regretul cand aude ca i s-a intamplat ceva rau cuiva... Dar..recunosc ca lumea in care traiesc acum considera  ca numai in basme se intampla asa ceva si doar in vise mai exista lumea mea de ciocolata alba...Este o generalizare deoarece am dat si peste oameni ca mine dar suntem putini si ..din pacate ..nu vom reusi sa facem mari schimbari....
Ueori ma simt ca cei din sectele religioase care incearca sa iti insufle orientarile lor si noi refuzam...Incerc sa convertesc oamenii diferiti de taboul imaginat de mine si sa ii fac sa vada altfel lucrurile si nu prea reusesc..asa ca nu imi ramane de facut decat sa raman cu gandul ca asa ar fi corect si sa incep a pasi bine si hotarat pe aleea pietruita si plina de spini a schimbarii mele intr-un om cu gandirea zilelor de azi...

Old dreams never die, they just get filed away....

Stare de bine

Uite ca chiar incep sa devin pink girl si nu datorita pijamalei care o am pe mine.....
Uite ca chiar incep sa devin si mai optimista...
Uite ca chiar incep sa devin locuitoare la inaltime...
Si e bine...parol...
Nu mi-o iau in cap...nu as vrea...dar e bine..e de bine....si imi place!

Pofta Buna!

Dragii mei va anunt ca am gatit prima oara in noua mea bucatarie:) E mai micuta si uneori mai uitam unde am pus aia, aia sau cealalta dar dupa cum stiti....de la o varsta mai uita omul:)
Asadar azi am facut piata (.si am avut si companie :)  ) iar dupa aceea m-am apucat de gatit o ciorba si o tocana..deh..vorba cuiva drag: : "Stie moldoveanca" :))))))
 O sa va mai tin la curent cu noile mele actiuni prin casa si mai ales cu acomodarea.
 La capitolul asta stau mai greu dar muncesc sa fac si sa reusesc ceea ce fac:)
Va pup, fug inapoi la oalele de pe foc sa adaug ultimele lucruri: verdeata :)

Putin roz la mine pe strada

Da, gata scriu si aici ca deja sunteti multi cei care imi sar in cap.....Va cer indurare...ca dupa cum stiti mi-am schimbat domiciliul..si a trebuit in max 12 ore sa strang si sa compartimentez in cutii si saci lucrurile si amintirile in acelasi timp..momente placute, mai putin placute....lacrimile adunate in cutia sufletului si zambetele aferente....Le-am pus pe toate, le-am carat in spate in noul spatiu locativ..cu ele si prieteniile sudate in timp..si unele pierdute ..iar unele le-am lasat in spatiul ala, din sectorul 2....
 Mai stit voi si ca imi caut un loc de munca...si caut..si caut..si desfac si dezgrop cunostintele, relatiile..si ma lovesc de raspunsul: este criza, e greu....Sunt constienta ca asta e cruntul adevar si nu ma supar..stiu ca oamenii la care am apelat sunt oameni care m-ar fi ajutat..dar nu au cum..nu condamn si nu judec pe nimeni.....Dar uite ca azi mi-a picat norocul pe strada..am cunoscut pe cineva care total dezinteresat si fara nici o obligatie m-a ajuta sa imi fac Cv intr-un mare format....un Cv cu care cred ca m-as lauda si la nepoti cand o sa fiu garbovita si cu ochelarii pe nas....daca o sa am nepoti...:( si o familie a mea.....ciudata e viata asta....unii isi doresc enorm anumite lucruri si altii le au si nici macar nu stiu sa le aprecieze..dar asa e viata....
 Revenind..azi am iesit la o intalnire unde cu doua dellica pe masa am redactat un Cv, am povestit din experienta de munca si de viata, am vazut ca nu e lumea asta atat de ciudata cum credeam eu si mai sunt si oameni normali.....dar sunt..si azi am cunoscut o asemenea persoana.....si ca sa vedeti de ce spun eu ca sunt o invingatoare datorita mostenirii din partea familiei..da...are acelasi nume cu mine.
 Uite ca am scris putin azi...mai scriu maine..sau poimane:)

Doare

...cand oamenii carora le dai totul devin fara constiinta si lovesc...
dar cand cineva trage cu kalshnikov....

Prima Ninsoare, prima luna..prima duminica

De dimineata a inceput sa ninga in Bucurestiul asta negru si trist...Au trecut si sarbatorile astea , atat de comentate , asteptate, planuite....La mine anul acesta nu au fost nici asteptate, nici planuite..(Ah! mint..am planuit sa le fac singura, deci si acesta poate fi numit plan). Mi-am pus o dorinta la mijlocul noptii si apoi am plecat spre pat, acolo unde am si stat pana la 12 nopatea....
 Imi place agitatia celor din jurul meu..in anii precedenti si eu eram la fel si probabil la urmatoarele iar voi face planuri, iar voi pleca...
 Anul acesta de sarbatori am fost singura si am resimtit singuratatea precum un brad ramas necumparat in noaatea de Ajun de care toata lumea fuge, nu il vrea, nu va primi beteala, cu oameni care trec pe langa mine si ma injura ca le stau in cale, ma injura ca am crengile lasate..sau rad de mine ca sunt acolo, fara nimeni interesat de mine. Am simtit asta de cand au inceput "sarbatorile" si acum nu o fac pentru ca vreau sa imi puneti beteala, sa ma luati in casle voatre...am avut unde merge, au fost persoane care m-au invitat sa merg si de Craciun si de Revelion dar nu am vrut... Nu am simtit ca sunt in stare sa fiu Simona aia care rade, glumeste si lasa de inteles ca totul este frumos cand in interiorul meu doar eu stiu ce ma doare, cat ma doare si cum sunt.
 SInguratea este benefica..dar se spune ca nu pentru mult timp sau Paler spunea ca doar cel care intra in casa si nu are cui spune buna seara este indreptatit sa vorbeasca despre singuratate...eu ma simt cam asa..singura..singura si iar singura... mai stau pe la prieteni cateva ore, mai rad si mai glumesc dar mintea imi fuge..alearga spre zilele de vara....spre gandurile mele..intrebari fara raspuns si probabil si raspunsurile daca vor veni intr-o zi nu vor fi cele pe care le doresc, nu vor fi cele pe are le astept...
Vine un alt an peste noi, cu bocanci cu tot, cu lunile lui cele 12, cu cele 365 de zile , fiecare cu un rasarit si un apus, cu cele cateva prietenii acumulate si mesaje de sprijin, poate si cu un job nou ca deja sunt la limita nebuniei vis a vis de partea financiara...si daca vine ce? Eu nu il vreau..sau il vreau dar ca in visele mele de copil tampit...cine spune ca trebuie sa ii acordam prezumtia de cel mai frumos an?..cine spune ca trebuie sa ne asteptam numai la lucruri bune?......Eu astept de la anul asta sa mi se implineasca o dorinta..si daca se va implini ea toate celelalte vor veni de la sine..astept anul asta sa fie tot 4 anotimpuri, sa fie tot de 365 de zile, sa am toti prietenii langa mine, sa ma simt bine in vizitele la bacau, sa colind prin tara si prin lume...da, asteptari pe care le am de cativa ani buni si mai greu sau mai usor reusesc sa le fac reale..
Gata..uite ca am acceptat si sosirea anului 2010, ma pregatesc de el cum stiu si ii spun "Bine ai venit!" dar  inca nu pot sa ii si zambesc..voi face pregatiri serioase!