Sa crezi in miracole!

Aveam 13 ani, ma pregateam oarecum de examenul de admitere la liceu( pe vremea aia nu era examenul de capacitate) si eram super indragostita de Adi....Un tip normal, care avea bun simt( si inca il mai are) cu care vorbeam cate 7 ore pe zi la telefon ( fix, nu mobil), mergeam si ne vedeam la Complex, ii recitam poezii( inca de pe atunci eram romantica) si in momentul in care il vedeam si cand il luam de mana eram atat de fericita.....A fost o vara frumoasa, o relatie de mai mult de o vara in care vorba lui Adi, dupa 16 ani, inca mai credeam ca ne-a adus barza.

Relatia cu Adi a pornit fara sa ne dam seama....jucam fotbal pe platou la Negruzzi in Bacau, jucam Assasin si nu aveam atuuri de diva, nu vroiam sa il provoc...eram naturala si eram asa cum sunt si acum: sufletista, naiva si romantica! A fost una dintre putinele relatii in care am fost fericita, a fost una dintre putinele relatii in care vorbeam absolut orice si stiam ca niciodata nu ma va dezamagi! Nu m-a dezamgit! Nu avea cum! Si da, daca azi mi-ar spune Adi ca m-a iubit si ca inca ii sunt in suflet, lasati-mi dreptul sa il cred pentru ca e sincer! Nu m-am culcat cu el! Nu m-am sarutat cu el ( noi ne pupam pe buze, absolut nevinovat)  pentru ca noi INCA  mai credeam ca ne-a adus barza!

Multumesc entitatii ca ne-a adus iar sa mai vorbim!