Se afișează postările cu eticheta David Nicholas. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta David Nicholas. Afișați toate postările

luni, 17 noiembrie 2025

La taifas cu David

Relația cu David este, pentru mine, una dintre cele mai importante părți ale vieții mele. El este prioritatea mea înaintea tuturor lucrurilor, oricât de complicate sau solicitante ar fi zilele mele. 

Într-o seară, după ce am citit pe Instagram un set de întrebări recomandate pentru o discuție sinceră între părinte și copil, am simțit impulsul să pornesc o conversație cu el. Nu mă așteptam ca răspunsurile să fie atât de profunde și să mă atingă atât de mult.


Ne-am așezat împreună, într-o atmosferă liniștită, și am început.

Prima întrebare:

Eu: „David, tu te simți destul de iubit de mine?”

David: „Da. Îmi spui, îmi arăți și mereu știu că ești acolo. Îmi place cā ne începem ziua şi o încheiem cu îmbrățișare și te iubesc. Şi îmi place cântecul pe care mi-l cânți, în unele dimineți!( “Bună dimineața, Te iubesc!”)

Răspunsul lui scurt, dar plin de încredere, mi-a încălzit inima. E reconfortant să afli că ceea ce faci în fiecare zi ajunge exact acolo unde trebuie: în sufletul copilului tău.

A doua întrebare:

Eu: „Care e cel mai frumos cadou pe care ți l-am făcut?”

David: „Viața! Dacă nu mă nășteai, nu puteam primi iubirea ta. Nu puteam să mă bucur de călătorii, vacanțe, spectacole.”

Am rămas fără cuvinte. Copilul meu tocmai transformase o întrebare banală într-o declarație care m-a cutremurat. Atât de simplu, atât de sincer.

A treia întrebare:

Eu: „Când îmi ceri ajutorul la teme, când vrei să înțelegi ceva… e ok felul în care te ajut? Ai vrea să fac altfel?”

David: „Nu. Mereu îmi oferi ajutorul. Ai mai multă experiență ca mine și îmi explici variante diferite. Tu le știi pe toate!”

A zâmbit când a spus-o, dar am simțit în spatele cuvintelor lui o încredere reală în mine. Iar asta este neprețuit.

A patra întrebare:

Eu: „Când ești supărat, speriat sau trist, ce ți-ai dori să fac?”

David: „Nimic în plus față de ce faci deja. Simți când ceva nu e ok și mă îmbrățișezi, mă încurajezi și mereu mă faci să râd.”

Pentru un copil, a fi văzut și înțeles în momentele grele înseamnă siguranță. Iar faptul că el simte asta m-a liniștit profund.

A cincea întrebare:

Eu: „Ai simțit vreodată că sunt prea ocupată sau nedisponibilă pentru tine?”

David: „Doar când ești în call sau în meeting la muncă. În rest, mereu dacă te rog faci lucruri cu mine și cauți compania mea, chiar și atunci când eu vreau să mă joc pe PS.”

Mi-am dat seama, încă o dată, cât de importante sunt momentele mici și prezența noastră reală în viața copiilor.

La final, i-am spus:

„M-ai făcut să fiu liniștită. Simt că fac un lucru bine cu tine.”

Iar el mi-a răspuns:

„Tu mereu faci lucruri extraordinare cu mine și mereu îmi spui cât de mult mă iubești și că sunt cel mai frumos lucru din viața ta. Și îmi place când îmi spui asta, pentru că simt și văd că nimeni nu e mai presus de mine.”

Am închis discuția cu un zâmbet și cu o recunoștință imensă. Uneori, copiii au un mod incredibil de simplu și clar de a ne arăta că suntem pe drumul 

La 11 ani, un copil se află la granița dintre copilărie și preadolescență. E o perioadă în care identitatea începe să se contureze, încrederea în sine se formează și nevoia de siguranță emoțională este uriașă. În contextul în care a trecut și prin experiența divorțului părinților, aceste nevoi devin și mai sensibile.

Copilul are nevoie să știe, fără nicio urmă de îndoială, că dragostea părintelui rămâne constantă, stabilă și necondiționată. Rutinele, conversațiile sincere, prezența reală și momentele de conectare emoțională sunt pilonii care îl ajută să se simtă protejat și iubit, chiar dacă lumea din jur se schimbă.

Relația mea cu David nu este doar o prioritate – este fundamentul pe care el își construiește încrederea în sine, modul în care va privi relațiile viitoare și felul în care va gestiona emoțiile. Iar această discuție, atât de simplă și totuși atât de profundă, mi-a reamintit cât de important este să rămân prezentă, deschisă și disponibilă pentru el, indiferent de contextul vieții.

Pentru că, dincolo de orice schimbare, copilul are nevoie să știe un lucru esențial: dragostea părintelui rămâne acolo, întreagă, neclintită și mereu de partea lui.

marți, 2 aprilie 2024

O călătorie în ultimii 10 ani (Partea I)



Dragule, 

Zici tu că vrei să te duc înapoi, în timp, să iți spun tot și toate cate s-au întâmplat în 10 ani și care m-au făcut să zâmbesc, să dansez, să plâng, să mă ascund?

Sunt multe, mult prea multe să le enumăr aici și să ți le pun cu subiect și predicat. Nu vrei tu, ca un drăguț, să îmi oferi oportunitatea să încep de azi, aici, acum, să redevenim prieteni? Să îmi las rănile și traumele în spate… Da, ai dreptate, probabil că anumite articole nu vor avea sens, o să încerc să explic la fiecare, e bine așa?

Presupun că ești conștient că Simona cea de acum 10 ani nu prea se mai regăsește în Simona de acum. Simona de acum este mamă, a trecut prin experința unei căsnicii, a unui divorț… M-am schimbat. Am răni încă sângerând și, mai ales, merg la terapie unde descopăr atât de multe și realizez atât de multe, încât am zile când mă gândesc oare cum ar fi fost Simona de azi daca, ar fi fost în terapie acum 20 ani.

Discutam. Da, da! Discutam despre tot! Dar în termenii mei, bine?

 

 Uite, iți povestesc puțin despre David, ce zici? David are 10 ani în curând și este cel mai extraordinar și cel mai minunat copil. Da, stiu, stiu, sunt subiectiva dar este CEA MAI EXTRAORDINARA ȘI CEA MAI IMPORTANTA REALIZARE A MEA! Îi place foarte mult fotbalul, PlayStation ( desigur), să deseneze și să se joace cu rietenii. E empatic! E empatic că mine. Stiu, stiu! Poate fi un dezavantaj dare u îl văd că un avantaj! Atunci când iți pasa de cei din jurul tău și de sentimentele lor sunt șanse să fi un om bun. Este visul meu împlinit. Da, uite că macar un vis mi s-a împlinit. Am alergat și după visul de a avea o familie. Se pare că acolo, încă, nu dețin toate secretele că ceva nu a mers.

 

Apreciază, te rog, că încerc să postez zilnic, da?





























joi, 11 septembrie 2014

Dragul meu David,

     


          Sunt aproape patru luni de cand diminetile imi sunt stralucitoare, fie ca e soare sau nor! Sunt patru luni de cand, prin orice por, radiez de fericire, zambesc si stiu ca nu am facut umbra degeaba pamantului. Nu exista cuvinte sa iti spun cat de mult de iubesc, cat de mult te-am asteptat si cat de mult te-am visat.
    Esti binecuvantarea din viata mea, esti punctul meu de referinta si ador sa iti miros pielea, sa te sarut in fiece moment cand te tin in brate! 
Daca as putea sa descriu fiecare sentiment pe care l-ai trezit in mine ar trebui sa inventez o multime de cuvinte, pentru ca cele care exista mi se par mici si insignifiante.
  Am iubit la viata mea, dar marea dragoste a fost atunci cand te-am tinut in brate, dragoste care a crescut cand mi-ai prins degetul prima data in manuta ta mica, s-a dublat la primul zambet si a ajuns spre cote maxime(credeam eu) cand mi-ai adormit prima data pe umar.....

  Te iubesc, te iubesc asa cum nu am stiut pana acum ca se poate iubi!

  Te ador, asa cum nici nu am sperat ca poti adora pe cineva!

O viata frumoasa sa ai, copilul meu! O viata cu mult soare si plina de reusite! Chiar daca vor mai exista si esecuri, sunt sigura ca te vor intari, te vor face mai puternic si mai ales, vei trece peste ele  ca un invingator!



 

sâmbătă, 14 iunie 2014

Pentru David(1)

Viata mea nu a fost o imbinare de lucruri frumoase! Desi mereu am avut zambetul pe buze, poate de multe ori sufletul imi plangea!
 Am invatat sa port masca bucuriei, am reusit sa joc un teatru bun, dar ieftin! Acum insa, bucuria mea nu are margini! Nu ma pot satura sa imi privesc bucatica care e parte din mine! Ii vorbesc mereu, ii spun ca mult inseamna pentru mine, ii explic ca viata mea pana in data de 20 mai 2014 a fost fada, fara rost si fara sa stiu ce inseamna fericirea!

 David, sa stii ca esti un copil dorit, un copil care ai venit pe lume intr-o familie care te iubeste, o mama care a atins ingerii si a gustat din necatrul bucuriei. 

Esti minunea vietii mele! Esti mai important ca orice pe lume si iubirea noastra nu poate fi masurata, descrisa sau depasita!

O viata usoara, David Nicholas!


Prietenia nu este un drum cu sens unic

 Nu este un loc în care unul oferă, iar celălalt doar primește. O prietenie reală se construiește în doi, din pași egali, din implicare reci...

Faceți căutări pe acest blog