Balbriggan FC sau cum am ajuns sa fiu antrenor

Când ai un copil, care are foarte multă energie, începi să cauți soluții să îi găsești activități, să își consume energia și cu alții, nu doar cu tine:) 

Așadar, când David a început să fie pe la extraordinara vârstă de 3 ani, am început să mă uit după activități extra curiculare, pentru un copil de vârsta lui. Și așa am început să ne plimbăm pe la diverse: înot, dans, arte marțiale, pictură, GAA, Rugby, pian, artă, Dramă classes și fotbal. Multe dintre ele nu au rezstat mai mult de un an, înotul până când a completat toate nivelurile și a rămas cu fotbalul. Și, uite-mă, mergând cu David la academie, duminică, apoi a fost distribuit în echipa de U7. Copil fericit, care alerga de rupea, mama liniștită pentru măcar o oră, când ajungea acasă:) O dată pe săptămână aveam antrenament, mergeam cu mare drag și spor, mă uitam și îmi aminteam, cu drag, de perioada când eram și eu, de vârsta lui, și băteam mingea în curtea școlii sau, băgam câte  un baraj, sau o miuță  în poienița de salcâmi cu copiii de pe stradă. Când a fost și au trecut la U8, clubul a început să fie tot mai căutat de părinți pentru a-și da copiii la fotbal ( Cred și eu, știți câtă energie are un copil de 8 ani? Un băiat? Vă spun eu: Muuuuultă). Era și pandemie, și oamenii căutau să facă ceva să iasă din casă. Cert este că cei doi antrenori aveau nevoie de ajutor, au mai răspuns pozitiv doi părinți și  în ritmul în care se înscriau copiii tot nu erau suficienți antrenori. Antrenorii postau pe grup și rugau părinții să își ofere ajutorul, voluntar, pentru că ar fi păcat să nu existe mai multe echipe și copiii să nu se bucure de acest sport minunat. 

Balbriggan Fc Logo

În Irlanda, dacă dorești să antrenezi, de obicei echipa copilului, te afiliezi clubului, completezi Garda Vetting ( Cazier), ești acceptat de FAI, faci un curs de Safeguarding unde înveți despre abuz, cum să îl identifici, cum să te comporți în anumite situații, ce să nu faci și despre organele competente cărora să te adresezi în cazul în care ai îngrijorări în ceea ce privește siguranța unui copil. După cca 6 luni de postări, în care spuneau că dacă nimeni nu se va alătura, nu vor putea să mai țină toți copiii în echipă, mi-am făcut curaj și am scris în privat la head coach și l-am întrebat dacă există ceva reguli sau pot și mamele să  fie antrenori. Răspunsul a fost " când  poți începe" Și uite cum am ajuns să antrenez copiii, să învăț despre skills, drills, cum se desfășoară un antrenament, ce trebuie urmărit când faci încălzirea, cum e cu timpul de jucat alocat fiecărui jucător.... Le-am învățat, încă învăț. 

Cam așa a început călătoria mea, înapoi, în lumea fotbalului, dar de data asta în calitate de antrenor și nu de jucător. 

După doi ani, am cursuri de antreneor făcute, sunt parte din comitetul clubului și, recent, mi-am luat și certificare de arbitru. Toate acestea sub patronatul Football Association of Ireland

Marțea sunt și jucător, dar despre asta în altă postare:) 

Și despre postura de arbitru la fel:)