vineri, 25 decembrie 2009

Craciun Fericit!

Uite ca am ajuns si la Craciun. Sunt bine, sanatoasa...mi-e dor de Craciunul din copilarie, de serile  de colinde....nu imi place singuratatea din jurul meu...
Va urez tuturor Craciun Fericit si tot ce visati sa vedeti cum devine realitate!

vineri, 18 decembrie 2009

in mintea mea...

Te priveam tacuta …De parca lumea s-ar fi oprit in loc pentru o secunda …Fiecare cu gandurile sale  tacute …Mi-as fi dorit enorm sa aflu ce gandesti in acea secunda unica … Mi-as fi dorit sa stiu ca sunt in gandurile tale … ca gandurile tale imi apartin … macar pentru o secunda …Iti citisem gandurile de multe ori fara ca macar tu sa poti banui … ma regaseam in ele … siteam ca-mi apartin … zambeam complice cand stiam ca tu vroiai ca eu sa pot zambi … respiram sacadat cand te stiam trist … si imi aratam revolta cand norul de incertitudini ma invaluia … Dar in acea secunda unica nu puteam patrunde in gandurile tale, nu le puteam intercepta … nu stiam cum as fi putut reactiona …
Mi-am lasat gandurile sa pluteasca in deriva … si-am dat sufletului drumul sa alunece in bratele tale … iti simteam bratele stranse in jurul meu, imi lasasem capul pe piepul tau ascultand bataile acelei inimii careia eu sigur apartineam, inainte de a-ti apatine tie … Imi infundasem nasul in puloverul tau pentru a pastra cat mai bine acel parfum pe care parea ca-l stiu de mult, cu mult inainte de a te cunoste pe tine …
Gandurile mele continuau sa pluteasca aiurea, fara tinta, fara a mai incerca sa desluseasca ceva …
Am ramas asa, cu capul pe pieptul tau, cu ochii umezi, ca doua umbre pierdute intr-o lume a gandurilor tacute …
Imi aminteam cum venisem spre tine … necunoscandu-te, insa, cautindu-te cu ochi nelinistiti …  fara sa ma gandesc macar o clipa la conturul unei povesti de iubire  … te cautam si atat … Imi aminteam cum ai stiut sa-mi topesti inima inghetata si sa aprinzi in ea flcara unei iubiri incandescente …
Mergeam  si ma gandeam cu cata fericire ma indreptasem spre tine … ma gandeam cu cata tristete ma indepartasem cu cateva clipe in urma … simteam cum o parte din inima mea ramasese acolo intre degetele tale rasfirate care ma atinsesera … acolo in acea imbratisare … acolo cu tine … Strangeam pleoapele si simteam cum ma inec in lumea gandurilor … Mi-as fi dorit in acel moment sa pot opri timpul in loc …
Mergeam alene si tresaream la fiecare adiere firava care imi soaptea amintiri, la fiecare fosnet al frunzelor  care acopereau trotuarul cenusiu precum o dantela in nuante aramii
Ma simt obosita dupa perioada de  sentimente amestecate, in doze mari şi necontrolate. Sunt speriata, ma simt frustrata, ametita , sfasiata de dor si de vise, lipsita de entuziasm şi de orice fel de putere asupra destinului.
Imi simt ochii cenusii, umbriţi de lacrimi uscate. Mi se pare ca am inghesuit prea multe vise si sperante intr-un loc prea neincapator pentru ele … le-am amestecat cu realitatea si-am obtinut un amalgam din care nu mai pot distinge nimic. Sunt bucuroasa pentru toti cei din jurul meu pentru care pevestile s-au incheiat cu un suras … sunt trista si nelinistita pentru mine, pentru noi … nisipul din clepsidra mi se scurge lent printre degete, inca nu-i vad capatul si prefer sa inchid ochii pentru ca mi-e teama ca am sa vad unde se termina visul.
O sa-mi ascund teama si durerea sub pleoape, am sa respir adanc si am sa zambesc din nou. Imi place sa lupt, nu am inteles niciodata de ce … de ce ma incapatanez sa arat lumii o fata si un suflet care nu-mi apartin … Probabil pentru ca nu imi suport propria slabiciune de a plange ca un copil fara sprijin, slabiciunea de a ma topi sub imperiul unor cuvinte, unor sentimente, unor vise neterminate, frustrarea pentru neputiinta de a putea oferi ceea ce ar trebui o femeie sa ofere pentru a fi iubita, pentru a se simti singura iubire a celui pentru care simte ca traieste. Nu-mi place sa fiu doar acea femeie sensibila, demna de compatimire si de aceea maine trebuie sa zambesc din nou.
Acum insa, as vrea doar sa ma ascund undeva,  undeva unde sa pot sa tip si sa plang, sa-mi vars toata durerea care ma macina, fara ca cineva sa ma poata vedea, fara ca cineva sa ma poata auzi, fara ca cineva sa poata macar banui.

miercuri, 16 decembrie 2009

Misiva catre un mos..de la Polul Nord

                                Draga Mos Craciun,

Uite ca mi-am facut curaj si iti scriu o scrisoare publica si deschisa si daca o citesti si crezi ca merit astept cu mare drag sa iti recit poezii, sa iti cant si mai ales sa te servesc cu ceva negrese si un pahar cu lapte.
Listuta mea nu este mare si nici grea, spun eu,, asa ca toti copii, nu este ceva imposibil si nici dorinte intangibile. Stiu ca anul asta nu am fost un copil perfect cuminte si am si gresit in fata unor persoane, am mai scapat si cate o minciuna, am mai si fost rautacioasa cu cei din jurul meu, am reactionat si pripit fara sa ma gandesc la urmari..dar am fost si cuminte...inca iubesc cu toata intensitatea sufletului meu, mi-am ajutat prietenii si am incercat sa ii ridic atunci cand au fost la pamant si nu m-am suparat pe ei ca acum au disparut unii dintre ei...am facut surprize frumoase celor dragi si iubiti si m-am bucurat pentru toate bucuriile pe care le-am facut si imi place sa cred ca pentru unii sunt amintiri ce le vor pastra o viata intreaga cu drag....
Promit sa fiu si la anul un copil ascultator si bun, sa fc fapte bune si sa incerc sa ajut oamenii atat cat pot, sa fiu o prietena buna pentru prietenii care ii detin dar si pentru cei noi, care au intrat de curand in viata mea....
Bine, gata incep listuta:
  1. Sa imi gasesc un loc de munca cu un colectiv macar pe jumatate cum a fost cel da le Insomar;
  2. Sa imi gasesc linistea interioara;Seara de Ajun);
  3. Sa gasesc intr-o buna zi fericirea...asa cum am vazut-o in zilele de vara;
  4. Prieteni sinceri si devotati;
  5. Un brad frumos;
  6. Un an linistit, plin de reusite;
  7. Sensibilitate, sinceritate, dragoste, intelegere;
  8. O ciocolata cu biscuiti;
  9. Intensitatea unei nopti de iunie.....
Te las acum draga mosule, probabil ai multe scrisori de citit si nu vreau ca scrisorica mea sa iti ocupe mult timp....

marți, 15 decembrie 2009

Poveste de iarna cu lemnele galagioase in soba....

M-a trezit zgomotul lopetii de zapada cara rascaia pe aleea din curte....M-am trezit si in pijamale am fugit la usa de la intrare....totul era alb..cusca lui Azorel, magazia....curtea...deschid usa si incep sa strig:
 - Tata!!! Tata!!!
II aud pasii, mereu ma facea sa ma simt in siguranta...
 - Fugi in casa si te imbraca Monica, vin si eu sa mancam si apoi iesim afara sa ne jucam n zapada. El era si fratele meu si sora mea si partenerul meu de joaca....
Am fugit si am tras pe mine hainele groase, am fugit la bucatarie unde tata deja preparase ceaiul de tei si scosese din frigider cele necesare micului dejun....am mancat si apoi cu caciula si manusile impletite de draga mea bunica; am iesit afara la tavaleala din curte....Tata se juca cu mine de parca era de aceeasi varsta cu mine...este fantastic cate fac parintii pentru noi, cum ne indeplinesc dorintele, chiar si cele nespuse....
 - Hai sa mergem si la bunica si bunicu sa vedem daca au facut poteca...si poate ne face bunica gogosi.
Am plecat spre poarta, am traversat strada si mai aruncam cu bulgari de zapada in el...il vad si acum cu caciula neagra pe cap, cu vesta de lana impletita de bunica,geaca bleumarin deschisa, cu manusile verzi, pantalonii gri ...isi freca mainile si se uita la mine care eram o mogaldeata de copil.....la poarta bunicii era aleea facuta si in curte la fel....alerg spre bucatarie si intru incaltata, plina de zapada si tipand:
 -Bunica , a spus tata ca ne faci gogosi!!!! Eu vreau si cu branza! Da ochiuri imi faci? da bors ai?....si ma agitam in camaruta aia mica si calduroasa unde mereu se auzea focul din soba....
- Usor, usor uraganule! ca le-om face pe toate dar nu stii sa te scuturi pe picioare? sa te dezbraci? se aude vocea calda a buniculiui care statea pe pat si se uita la tv.
- Hai Monica sa te dezbrac ca sa nu racesti si urca-te in pat, colo langa soba si stai cuminte, imi spune tata care isi daduse jos caciula pe hol, se descaltase in salita si abia apoi a intrat in casa.
Bunica era la aragaz, pregatea varza calita si o mancarica de cartofi...nu am sa uit niciodata acel miros care ma facea sa bat in masa cu furculita si sa spun: " mi-e foame!"
Urcata pe patul de langa soba imi iau jucariile care erau la locul lor, ca doar acolo imi petreceam toate zilele, si incep sa ma joc...dar nu pentru mult timp ca ceva imi atrage privirea. Lucrul bunicutei era in pat si acum impletea un pulover pentru bunicu din lana "tzigaie"...ma uit la ei..bunicul si cu tata vobeau despre ce se mai intamplase pe la primarie, pe la veteranii lui bunicul si bunica era iesita afara sa aduca faina cernuta gata pentru a ne indulci cu gogosi.....Deci iau in mana andrelele si incep a ma prosti pe acolo spunand ca eu impletesc de fapt, nicidecum ca as strica ceea ce bunica mea incepuse de cateva zile....
 -Vasile, dar tu nu te uiti la Simona? Guta? mai nici unu nu vede ce face? striga bunica din pragul usii cu geamurile aburite.
- Tu-ti nijnaia ta azi si maine lasa jos! se aude bunicul cu vocea lui serioasa. ( Niciodata nu am stiut ce inseamna nijnaia dar nici nu am intrebat...acum nu mai am pe cine..:( )
Las alea jos si ma uit la tata care cu ochii zambind dar serios spune:
- Nu e bine sa iti bagi nasu` in impletitul lu mama, ca poti sa te intepi cu andrelele alea, nu sunt pentru copii!
- Ia uite ce-ai facut moaco, aici! Off....trebuie sa stric tot..spune bunica cu amar in glas si regret.
-Lasa bunica ca te ajut eu, ma inveti cum sa fac si te ajut....
Bunicul ma imbraca si iesim afara sa facem un om mare mare de zapda, Lubita se gudura in jurul nostru si eu il intrebam pe bunicul de unde vine zapada, de ce ninge, de ce e frig, de ce a inceput si parul lui sa semene cu zapada...ne-a intrerupt din joaca noastra strigatul bunicii:
- Hai la masa!
 Am intrat in casa tot fara sa ma scutur de zapada, tot fara sa ma descalt si m-am asezat pe coltul patului, asteptand pe tata sa ma descalte, pe bunica sa imi dea caciula, fularul si geaca jos si apoi sa ma sui in pat sa mai sar putin pe saltea pana punea bunica in farfurii.....
Era intr-o zi de 4 decembrie....o zi in care toate erau la locul lor......si ningea ca in povesti!

miercuri, 9 decembrie 2009

Miercuri cu ploaie

Azi a plouat, a fost o vreme urata si trista, mohorata...M-am uitat cand am ajuns acasa la o poza primita de la o prietena si am zambit putin:)


In ultima vreme am auzit multi oameni loviti de durerea dezamagirii in dragoste, in relatiile de prietenie; Ma intreb totusi de ce sunt lucrurile asa?  De ce trebuie sa mintim, sa ascundem, sa inselam? Care este castigul la sfarsit? Exista un castig ? Sau singurele urme sunt eventualele regrete? Nu am inteles niciodata persoanele care inseala, persoanele care mint sau persoanele care se ascund si incearca sa para ceea ce nu sunt. Mereu am fost curioasa care este motivatia unei persoane care inseala? Si auzi ca nu isi iubeste partenerul de cuplu, ca nu il mai atrage, ca vroia ceva nou, ca nu stie ce a gandit, ca nu stie de ce a facut asta..dar, ceea ce mi se pare patetic, cand ii pui in fata faptului implinit culmea...pe loc iubesc cu intensitate, regreta enorm, nu se va mai intampla.... De ce trebuie sa ne ascundem in spatele acestor scuze? Cand o relatie nu mai merge si nu e ceea ce cauti, inainte sa iesi la vanatoare , spun ca ar fi de bun simt sa iti informezi cealalta jumatate din cuplu, sa ii explici, sa pui punct si apoi liber sa agati prospaturi, sa ai aventuri de o noapte, de doua zile sau chiar o noua relatie frumoasa...insa sa nu ne pacalim...toate inceputurile sunt frumoase si perfecte si exact ce iti cautai....esential este sa tii atmosfera in relatie asa si sa nu minti, sa nu inseli....la urma urmei gandeste ca roata se invarte si poti fi chiar tu  mintit/a sau inselat/a........

luni, 7 decembrie 2009

Inapoi in timp

Asta seara ma uitam in urma, pe bloguletul asta al meu si am observat ca mi-au disparut o multime de comentarii:(( dar multe rau si asta s-a intamplat cand am schimbat denumirea blogului cred, sau cand l-am importat.....off!!! imi pare rau, erau unele dragute!
Am recitit luna noimbrie si decembrie..am recitit si ianuarie....si am conluzionat ca anul asta a fost unul greu pentru mine....urat....trist....singurul lucru frumos intamplat mi s-a intamplat spre sfarsitul lunii mai. Mi s-a indeplinit dorinta pusa la miezul noptii de revelion dar doar pe jumatate...sau pe un sfert...
Am cunoscut oameni noi si m-am despartit de unii...am fost dezamagita de unii si impresionata de altii, am plans si am si ras, am dat din maini dar am si refuzat sa lupt...m-am bucurat de povestile frumoase de dragoste din jurul meu, am plans pentru a mea dupa ce m-am bucurat de ea, m-am bucurat de copii din parc, de prietenii de langa mine....m-am intristat cand simteam ca nu imi pot ajuta un prieten, cand ma simteam neputincioasa  in fata nedreptatilor, durerilor.....dar am rezistat. Ma tarai incet spre  anul 2010...nu stiu ce imi aduce, nu mai fac nici un plan, nu mai fac nici o lista....doar il astept... am decis sa il intampin acasa, in pat, singura cu floricele si filme...poate daca o sa il intampin asa..o sa fie si el bun cu mine!

duminică, 6 decembrie 2009

Mos Nicolae

La multi ani celor cu nume de Neculai, Nicoleta,  Niculina, Nicusor. Nicolae!

La multi ani Mie!

La multi ani si tie....Acolo!

vineri, 4 decembrie 2009

Cu drag....

Si cu multa placere am fost la Alina la concert. Si-a lansat in aceasta seara cel de-al doilea album " Cu drag" si este atat de frumos (acum il ascult) si seara a fost speciala, si oamenii de langa mine au fost speciali.
 Multumesc Alina! Ai adus iar o unda de bucurie in sufletul meu mic!


In seare asta insa trebuie sa marturisesc ca am cunoscut o persoana speciala...nu va dau detalii cine e si cum o cheama si cum am cunsocut-o..astea le tin pentru mine si pentru ea dar vreau doar sa va spun ca e dulce foc, e placuta rau si in ultimele zile ne-am sprijinit una pe alta sa fim puternice, sa fim darze si neinfricate! M-am simtit ca langa o prietena draga si calda si atat de mult ma bucur ca ne-am vazut, ca ne-am imbratisat....
 Te pup si te imbratisez cu mult drag, prietena mea draga!

AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA!!!! si a venit mosul la mine!!! Bine, spun tot! si cado` de ziua mea de nume ( Niculina) cu o pereche de cercei cu...cu....cu...BUBURUZE!!!!!!!!!!!!!

New moon

Da, am vazut filmul si mi-a placut. stateam si ma gandeam la tinerete fara batranete si viata fara de moarte...oare acolo se vorbea despre vampiri, in basm?.....da..basme, again basme dar ce sa fac si eu daca chiar imi plac..sa le citesc, sa le urmaresc ecranizate si sa cred in ele..un lucru in care cred...in basmul fericirii absolute si da, am voie pentru ca vreau eu!

 Cunosc persoane foarte dragi mie care isi doresc sa nu imbatraneasca, le este frica de acest lucru ....mie nu imi este frica si stiti de ce? Pentru ca, pana  atunci cand voi ajunge batrana, o sa ma bucur de sentimentul de mama, apoi de cel de bunica, voi acoperi nazbatiile nepotilor, le voi face bunataturi sau poate o sa ma joc cu ei pe calculatoar, pe gadget-uri si voi fi o bunica cool...poate imi iau motor si o sa plec cu ei pe motoare..asta doar daca o sa apuc sa ma bucur de nepoti...dar cred ca da! Pe facebook ma incurajau ca o sa traiesc pana la 95 d ani parca.deci ar mai fi inca 65 de ani...suficienti sa fac macar 2 copii si o sa ii sfatuiesc sa imi faca nepoti repede:)

joi, 3 decembrie 2009

Voua.....

Va datorez ceva, celor care "tipati" la mine sa imi revin, mai brutal, mai calm, fiecare in felul lui si culmea ati reusit. sa ma treziti.
 Nu spun cuvinte mare ca sa nu romantizez dar va promit voua ca ma lupt sa devin invingatoare, ma lupt sa ies de aici din negura.... tie, celui care ti se toceste f5, tie, celei care ai ceva probleme cu nasul  meu si vrei sa mi-l tai, si tie care vrei sa ma lasi la reni in padure, tie care m-ai dus la Sinaia si acolo chiar am reusit sa zambesc.....

Ii multumesc lui Dzeu ca sunt sanatoasa, ca traiesc, ca pot sa vad, sa merg, sa aud, sa vorbesc, sa simt!!!
Restul le pot face daca imi doresc cu adevarat sa ies din asta!

Va multumesc frumos!




miercuri, 2 decembrie 2009

Decembrie...file de poveste

Doar ca eu nu am o poveste de decembrie..nici o poveste macar....si nici vesti mai bune.
Ma simt inchisa undeva si nu mai pot iesi, imi simt sufletul atat de inchis si negru si incorsetat de durere; vreau sa uit tot ce a fost pana acum, sa inchid ochii si sa ma trezesc precum un copil care abia deschide ochii si vede lumea cu alti ochi....
 Ma doare si nu stiu ce..crunt, nu? ma doare speranta infranta, ma dor iubirile pierdute, ma dor oamenii pierduti, ma dor visele pe care le-am sters cu buretele si pe care as fi vrut sa nu le sterg, ma doare ca sunt sensibila si mai ales ca nu pot sa fiu nepasatoare, sa trec peste oameni ca sa imi ating scopul..de fapt nu cred ca mi-ar placea sa fac asta..probabil m-as uri mai mai mult decat o fac acum...
 Este primul an cand se apropie sarbatorile si nu ma bucur, nu le vreau..nu vreau sa aud colinde, cara ma bucurau atat de mult, nu vreau sa vad brazi care imi aducea mereu emotii in suflet si imi umezeau ochii, nu vreau sa-l vad pe Mos Craciun, nu vreau cadouri de Mos Craciun si nu vreau Craciunul.....Da, puteti sa ma urati pentru asta..si? nu veti fi nici primii nici ultimii care o fac..si eu o fac si altii o fac...nu vreau nimic acum, nu mai am nici o asteptare...nu mai sper la nimic si consider ca tot ce mi-as fi dorit pana mai deunazi imi doream fiind inconstienta ca nu voi primi niciodata...nu merit asa ceva ....
Ma simt nemultumita de mine...ma simt ..de fapt simt ca nu mai simt..simt ca nu mai vreau , nu mai pot, nu mai am puterea sa vreau, sa zambesc, sa pot, sa incerc...si nu stiu unde sa gasesc capatai....unde sa gasesc o cale pe care sa o iau...
da..stiu..iarasi eu trista...v-am spus..clownul si-a luat concediu fara plata nelimitat.....
pana la un urmator articol....numai bine!

vineri, 27 noiembrie 2009

Optimism

M-am saturat de atata optimism in jurul meu si toti oamenii care imi spun sa zambesc ca va fi bine...de ce credeti ca va fi bine oamenilor? ce va face sa credeti asta?  sunt atat de pesimista si atat de intoarsa zilele astea ca nu imi arde de nimeni si de nimic...nu vreau nici azi si nici maine nu o sa vreau sa zambesc doar pentru ca asa sunteti voi obisnuiti, doar pentru ca asa vreti voi..nu, nu mai pot...ma simt asemeni unui clown care atat cat a putut a facut tumbe si a ras si a stat cum a putut pentru a va face sa va simtit bine, acum acest clown vrea sa se retraga dar nu stie unde, unde ar putea sa se ascunda.
  Simt cum totul se prabuseste si nimic nu ma face sa vad macar un licar mic mic de lumina, simt cum ma duc la vale si nu reusesc in nici un fel sa ma opresc intr-o bucata de copac, intr-o radacina de copac, ceva, orice....doar sa nu mai simt ca ma afund. Da, mereu spuneam ca o sa cresc, mereu spuneam ca va fi bine dar acum nu mai pot sa spun asta, nu mai vreau si nu mai cred in acste cuvinte....simt ca sunt la o rascruce si orice drum as alege....sigur nu este cel bun sau cel care sa aiba o finalitate....Uite inca un motiv sa vreau sa fiu fluture..fluturii nu traiesc decat o zi, stralucesc o zi, sunt uimitori o zi.....mi-as dori probabil sa nu exist, sa nu mai fiu..nu, stati linistiti ca nu imi trec ganduri sinucigase prin cap, nu fac asa ceva si nici nu ma gandesc la asa ceva! Nu sunt chiar atat de lasa dar ma simt la pamant. Apreciez ca sunteti multi care imi spuneti ca nu se poate, va fi bine, ca astept si voi vedea dar eu nu mai pot...am dureri in tot corpul,, am intrebari al caror raspuns niciodata probabil nu il voi afla...ma simt desnadajduita...ma simt precum un caine parasit si uitat de stapanii care il iubeau atat de mult fara nici un motiv.
  Iertati-ma ca am clacat, dar nu mai pot ! ma prabusesc si sper sa nu va intristez prea mult dar nu mai pot.....nici cand am suferit din dragoste nu a fost atat de greu..as vrea mai bine sa sufar din dragoste acum decat sa fiu atat de ...nu stiu cum sunt...

joi, 26 noiembrie 2009

Dellica

Dellica al meu imi face probleme..nu se mai incarca...:( asa ca pentru o perioada osa fiu nevoita sa vad cum ma descurc.
Daca stiti pe cineva care se pricepe....sa imi spuneti si mie:)....O fi de la baterie? de la incarcator?

Altfel..pierd vremea si eu cum pot:) Pe la antrenamente pe la Dinamo, pe la piata.....cam data peste cap dar lasa,ca ma fac eu mare!

marți, 24 noiembrie 2009

Dimineata neagra- dupa-amiaza calda

Da..de dimineata am avut una dintre cele mai crunte zile...noroc cu ochelarii de soare si de soare ca nu se vedeau prea multe lucruri....Dar apoi totul a inceput sa prinda putina caldura...culoare si dragoste mai multa....

Acum sunt in sufragerie la my second family:) cu sotul meu, sotia nr.1 ne pregateste masa, eu scriu aici si copiii ma asteapta sa le citesc povestea de noapte buna.

Nu stiu cum dar cand sunt cu ei ma simt alt om, uitasem cum e sa fiu langa ei, cu ei, intre ei! Acum familia e putin mai mare, avem si 5 pesti, frumosi si jucausi cu care m-am amuzat putin. Ziua cu ei a inceput la 5 cand am fost sa o luam pe Catalina de la after si ne-am indreptat catre "Contrapunct", unde Catalina avea repetii ca maine avem imprimare si joi spectacol la polivalenta. David e cu fotbalul si e foarte dedicat, inca ma mai ia de nevasta cand creste, pana atunci sunt sotia cu numarul 2 a lui tati.

Azi m-am simtit de la minus 1000 la plus infinit, am trecut de la o stare la alta foarte repede si m-am bucurat cand am azuit-o pe Catalina cantand la repetitii, cand i-am vazut bucuria de pe chip ca m-a revazut si ma ruga maine sa o duc eu la imprimare..acum acasa cand le-am spus povestea de nopate buna si i-am pupat si mi-au spus ca ma iubesc! Ii iubesc pe acesti doi ingerasi si intr-o zi, cand voi avea si eu 2 sau mai multi stiu sigur ca David si Catalina vor fi modelul lor.

 Fug spre somn, cu gandul la ce gust o avea o tigara..Corina pufaie langa mine...si cu gandul la o zi mai buna, o viata mai buna, o veste buna, un gand frumos!

luni, 23 noiembrie 2009

Despre tacere

Probabil nu stiti de ce tac de ceva vreme....pentru ca am fost dezamagita de cineva. Nu stiu daca dezamagita este cuvantul potrivit...ca sa fii dezamagit trebuie sa ti se insele niste asteptari, eu nu am avut asteptari prea mari, aproape deloc!
Zilele trecute am stat si m-am gandit de ce iubesc pe cineva atat de mult, de ce e viata asta asa cum e...si de ce ma implic aiurea in chestii care nu isi au rostul? Apoi am spus de ce am incredere in oameni, de ce inca mai cred ca toti stiu ce inseamna un simt al responsabilitatii, ca se stie a se spune lucrurilor pe nume si nu pe ocolite.....

Credeti ca am aflat raspunsurule la gandurile mele? In momentul de fata tot la el ma gandesc cand adorm si tot la el cand ma trezesc, am inchis o fila de "poveste" si am dat pagina spre ce va urma....astept...nu stiu ce astept...dar am luat atitudine de ceva zile  si incerc sa schimb unele lucruri..si da, tot de una singura...tot eu cu mine! M-am obisnuit, sunt copil mare si daca ma alint o fac pentru ca merit si daca merit e pentru ca imi doresc sa merit si lupt pentru a merita! V-am ametit?:)) imi pare rau probabil se datoreaza faptului ca nu am dormit! DA, deloc! Hmm? aud pe cineva care mustceste si ma cearta ca nu am  dormit? si? asa cum ti-am repetat mereu si in notile de vara : daca nu pot!!!!!????

Fug sa imi fac un ceai, sa misc putin corpul pe balcon, sa ma revigorez si sa incerp saptamana!
O saptamana superba la toti! Plina de iubire, de lucruri frumoase, de oameni calzi si mai ales de voi! Sa simtiti ca traiti si nu ca tece timpul pe langa voi!

sâmbătă, 21 noiembrie 2009

Zi de toamna!

 Am fost in parc azi, m-am plimbat si am vazut oamenii cum se bucurau de soarele asta de toamna tarziu. M-am bagat printre frunze si m-am bucurat si eu de caldura si de soare....si de mine.
 Am descoperit ca responsabilitatea este un lucru care multi inca nu stiu ce inseamna, multi vorbesc despre ea dar cand este vorba sa si dea dovada fug, se scuza, invoca motive si se ascund, dar asta nu e nici o problema! Sunt puternica! si chiar daca pentru mine este inca un moment crunt si pe care as vrea sa nu existe in viata mea se pare ca nu pot fugi, nici o problema...am fost mereu obisnuita sa dau piept cu forta si putere, sa nu las problemele sa ma ingenuncheze iar cei care au ales sa nu imi fie alaturi este pentru ca sunt slabi; chiar si cei care sunt direct implicati!

Azi in parc m-am bucurat de mine, de prieteni, de soare, de libertate!
...am vazut atat de multe mamici cu bebei in carut, cu bebei la locurile de joaca....multi pe role, jucandu-se cu mngea...Cat de frumosi sunt copii!

luni, 16 noiembrie 2009

Se misca pluta?

E adevarat si da, recunosc...m-am schimbat si sunt altfel. Dar toti avem acest drept, sa ne jucam cu culorile din viata noastra, sa ne redecoram sufletul, sa incercam sa il pregatim cum e mai bine pentru fiecare anotimp, sa ii adaugam cata lumina vrem si cata dulceata vrem; dulceata de nuci, de trandafir, de soc, de visine...
 Acum e toamna/iarna si sufletul ar trebui sa imi fie aramiu, galben dar am decis sa pun putin mai mult rosu si sa adaug si putin albastru, sa mai adaug si amintirile din vara si apoi sa las sevaletul sufletului sa le imbine cum vrea el. E clar ca viata prinde contur in orice anotimp, iubirea aripi, dar noi, oamenii, putem prinde ce tren ne dorim noi? Putem ajunge in ce gara vrem noi? Si ma refer ca sa ajungi acolo fara a lovi pe altii, fara a deraia alte trenuri sau a uita sa opresti in anumite gari.....cred ca daca ne dorim cu adevrat asta sunt doua variante:
- sa ajungi in gara in care iti doresti, sa iti placa si sa trimiti trenul la depou;
- sa nu ajungi niciodata in gara dorita dar sa strabati atat de multe gari incat sa nu te mai regasesti si cand o fi sa treci pe langa aceea gara sa nu opresti pentru ca nu mai recunosti gara;
....Sau poate ca suntem pescari din nastere? si nu macagii? si din momentul aparitiei aici, in asta lume, avem fiecare cate o undita si ne pragatim si visam toata viata sa prindem Pestele Norocos. Indiferent de ce undita avem, de cand o avem, nada trebuie facuta personal....nu ai de unde sa stii de la inceput compozitia perfecta a nadei..inveti, furi, citesti...incerci, compui...o inveti de-a lungul timpului, treptat, incet....si apoi ne concentram pe malul raului vietii noastre cu undita in mana, asteptand capturarea marelui peste. De la aceasta categorie de pescari nu vei auzi povesti magnifice cu capturi de pesti imenisi, de aur, nemaivazuti.....vei auzi povestea in momentul in care prinde pestele; atunci va capata amploare, atunci va fi cea mai frunoasa poveste a celui mai bun pescar....atunci o va povesti si repovesti
 Da, eu inca nu va pot povesti despre punctul in care ma aflu.Prefer sa mai tin pentru mine o perioada, sa ma bucur eu de captura sau poate nu exista nici o captura..poate inca stau pe mal si astept sa se faca cateva cercuri sau deja am plecat cu desaga in spinare si cu ceea ce imi dores in ea.....Curentii astia uneori te ating si nu iti dai seama; realizezi cand e tardiv, sau, fara sa iti dai seama, te duci spre ei, cu ei.....
Va las...nu va mai povestesc de trenurile mele, de pestii mei sau unditele mele....ma duc sa dorm si sa mai visez inca o noapte ca traiesc la maxim....eu cu gandul meu!

...

Esti cel care imi daruieste linistea intr-o lume zbuciumata, esti cel care ma linisteste cand sunt nervoasa...tu, gandul meu cel bun!

Ma iarta uneori ca nu-ti spun nespus cate ti-as spune....

duminică, 15 noiembrie 2009

Dupa Week-end..

 Uite ca seara a venit si deja ma gandesc cu groaza ca maine e luni si gata week-end-ul..A fost un week-end oarecum reusit si frumos; ploaia asta m-a cam enervat dar ce sa fac, trebiie si ea din cand in cand sa se manifeste si cum nu are alt mod inca....prefera sa ne ude strazile si pe noi.
Week-end-ul asta am fost sambata toata ziua plecata prin Mall-uri, am mancat in mall-uri, am mers la film si am si facut niscaiva cumparaturi. Nu m-a incantat foarte tare noul Mall, cel de la Cotroceni; mi s-a parut cam...haotic, plus ca ne-a luat cca 10 minute sa ajungem din parcarea etajata in mall:)) si nu, nu eram singurii:)). Mi-a placut la nebunie revista "Zile si Nopti" si am urmat sfatul si am mers la filmul " Amintiri din epoca de aur"; placut filmul...mi-a adus aminte de iaurtul ala cu capac de staniol, de bairamurile alea unde unii erau la video, altii dansau iar altii pe balcon.am revazut uniforma( eu le stiu de la verii mei), foaia matricola...he he he..unele amintiri de long time.
 Seara, de fapt pana dimineata...toata noaptea, s-a incheiat cu o iesire in club iar dupa clubbing cu mersul acasa la niste prieteni unde am continuat cu bunadispozitie si unii cu somnul!
Azi a fost zi de leneveala, bagat nasul in bucatarie la gatit si momente haioase alaturi de oameni dragi.

Uite asa a mai trecut un week-end si asa trece timpul si am ramas ingrozita azi cand am vazut ce mai sunt 6 saptamani si vine Craciunul....pana atunci vine Mos Nicolae...he he he timpul asta smecher si grabit mai e; ne lasa uneori sa credem ca il stapanim dar de fapt suntem noi sub stapanirea lui ...dar il lasam sa treaca si uneori ne place ce ne rezerva!
Gata, fug sa ma dusuiesc si eu si sa imi iau pijamaluta cu Tweety si sa ma bag in patut.....alintata.

vineri, 13 noiembrie 2009

Gandire...

Ma rascoleste trecutul. Ma rascolesc ultimii 10 ani din viata si ma rascolesc eu. Incerc sa gasesc un sprijin in puterea mea decizionala si mai ales sa ma regasesc pe mine, cea vesela, cea plina de voiosie si de optimism, Uneori am impresia ca sunt precum ceasul cu pendula de pe perete de care a uitat cineva sa il mai intoarca.  Era o vreme cand orice zi era motiv de fericire, orice zi era o binecuvantare.
Am invatat sa ma supun si sa primesc ceea ce-mi trebuie, fara sa stiu. Era atat de usor sa vreau si sa bat nervos din picior pentru ce nu mi se oferea...

Si-am fost o proasta....

Azi stiu ca pot obtine ce doresc, daca ma ofer, total, fara mandrie si fara fitze proaste. Am inteles ca pot avea mai mult decat imi dorisem vreodata, daca-mi accept conditia si ma indrept in directia in care trebuia sa ma indrept. In viata trebuie sa stii sa oferi ca apoi sa poti primi, sa sti ca orice bruma de sentimente este benefica si ca oricine intrat in viata ta, chiar daca nu ii vezi rostul, va avea cu siguranta un rol mai important sau mai putin important.
Daca luam o papiota cu ata si ne uitam la istorie e asemanator cu viata noastra...coase lucruri, carpeste gauri, uneste materiale diferite, se rupe catodata cand se incurca, se da dupa ac si face noduri....hmm..ciudata comparatie dar asta mi-e venit in cap

Scrierea asta..e pentru mine, pentru a-mi ridica mie moralul si pentru a fi sigura ca maine dimineata voi zambi si voi spune: O alta zi, alte minuni de vazut.....alte suflete de alintat..alte cuvinte de dragoste rostite...

Vineri, 13!

 Mereu auzeam ca marti are 3 ceasuri rele, ca vineri 13 e zi cu ghinion, ca  nu e bine sa faci aia ca aduce ghinion, ca daca iti taie calea o pisica ai ghinion, ca nu e bine sa stergi masa cu hartia, ca nu e bine si iar nu e bine....superstitiile astea ne ghideaza mai mult sau mai putin pe fiecare. Eu sunt si nu prea, dar recunosc ca in anumite momente chiar ii tarai si pe altii dupa mine sa procedeze cum scrie la "cartea"
 data din gura in gura intre generatii:)
De cate ori am vrut sa imi fie viata frumoasa, recunosc ca am ales calea cea mai usoara; viata radea de lacrimile mele, in neptutinta de a intelege daca am gresit si unde. Pe un drum batatorit viata nu e frumoasa, e de o banalitate oarecare si la indemana oricui. Nirvana nu e pentru toti, drumul e destul de greu, urcusul cu talpile sfasiate de maracini, lacrimile amestecate cu sange si sudoare fac omul frumos si viata ia forma chipului si asemanarea lui.
Cred ca viata ar fi si mai frumoasa uneori daca am lasa superstitiile undeva in spate, subconstientul sa nu ne influenteze si mai ales sa ne uitam la faptele si actiunile noastre, sa stim ca, in consecinta, asa cum ne asternem asa dormim. Uneori cand imi pun lenjeriile care imi plac ( cele cu delfini) ma simt foarte bine, am un tonus ridicat si dorm ca un ingeras in faldurile facute de ele, in mirosul de curatenie.....
Incepe week-endul si se preconizeaza un weeknd incarcat.. Cu anumite intalniri, anumite vizite si anumite impliniri de dorinte:)




joi, 12 noiembrie 2009

Ma scot din sarite

  • scenariile proaste;
  • minciunile fara rost;
  • oamenii lasi;
  • infatuatii;
  • persoanele false;
  • comentariile rautacioase care sunt date din razbunare;
  • persoanele care nu stiu cand sa se opreasca;
  • momentele cand imi vine sa dau totul in spate si sa uit totul;
  • amanuntele nerostite;
  • persoanele insistente;
  • prieteni falsi;
  • visatorii si pesimistii ( nu are logica pentru voi dar pentru mine da);
  • copii needucati;
Ma linistesc:
  • oamenii blanzi si calzi;
  • zambetele oamenilor dragi;
  • incurajarile prietenlor ca totul va fi bine;
  • oameni abia cunoscuti care te imbratiseaza si simti cum iti devin prieteni pe loc;
  • desenele animate cu Tom si Jerry;
  • o placinta calda si gustoasa cu branza;
  • o cana de lapte cald;
  • un film siropos;
  • un apus de soare;
  • un rasarit de luna;
  • o apa mare si linistita;
  • o pereche de brate in jurul meu;
Mai sunt multe dar le tin pentru mine. Nu stiu ce mi-a venit sa scriu postul asta, probabil si pentru ca m-am saturat de oameni care in loc sa isi vada de viata lor o urmaresc pe a mea, persoane care in loc sa isi modeleze personalitatea opreferea sa terfeleasca pe altii..fara a se uita in oglinda....
Nu o sa imi schimb blogul, nu o sa imi schimb felul de a scrie si nici nu o sa imi schimb trairile sufletesti doar pentru ca anumite persoane nu stiu cand sa se opreasca si de ce ar fi indicat sa se opreasca. Am stat si am meditat si mi-am dat seama ca eu nu am de ce sa fiu altfel....daca cineva are ceva sa imi spuna accept dialogul direct si fara jigniri. Nu jignesc si nu aduc injuri persoanelor care nu le cunosc dar astept acelasi lucru si de la persoanele respective; daca exista destula maturitate, se poate!
M-am saturat de eschivari, de lamentari si de oameni care nu au curajul sa isi asume responsabilitatea faptelor. Sa fie clar ca le am pe ale mele si sunt destule si grele, ce va face pe voi sa credeti ca as putea cara acum si bagajele altora? Fiecare este responsabil pentru faptele lui si actiunile lui..daca fuge de responsabilitate inseamna ca nu s-a maturizat de ajuns sau ....cine stie....

miercuri, 11 noiembrie 2009

Uite asa!

Azi m mers destul perpedes. Am avut eu ambitia asta sa merg pe jos si mai aveam si laptopul in spate..dar atat de frumos era afara...si atat de cald era soarele incat am sus ca nu vreau sa ratez ultima zi perfecta de toamna...iar daca va fi si maine una o sa scot rolele din dressing si o sa dau o fug sa trezesc frunzele din parc.
Mi-ar fi placut sa fie vara, sa fiu intr-una din rochitele mele, sa simt asa, putin cate o adiere de vant si sa devorez o inghetata...
Vara asta nu a fost una frumoasa....au fost mai multe tristeti decat bucurii in ea...La inceputl verii il cunosteam pe Silviu...si totul imi promitea o vare superba..dar spre sfarsitul ei s-a dovedit ca a fost o iubire de-o vara...si apoi ghinioanele au urmat asa..in lant dar sunt multumita ca Dumnezeu nu m-a lasat sa clachez si mi le aranjeaza pe toate incet si frumos, calm si in ordine si le contureaza frumos!

P.S. Anonimilor mei: sper ca nu va intristati prea rau ca am revenit la cerut e-mailul pentru comentarii dar unii se pare ca cei 7 ani de acasa i-au petrecut prin mahala..si nu cred ca au ce cauta aici!

A cazut cortina...

 

Stateam si ma gandeam deunazi la postul lui Cabral si ieri cand a fost anuntat decesul Maestrului am inceput sa rulez posturile tv si vedeam cm parca avea dreptate Cabral,,,,totul fusese pregatit, totul aranjat, probabil ca chiar data lipsea.....

In teatru, pe scena se aude zgomotul pentru ultimul act, pica cortina, aplauzele nu se mai sfarsec dar cortina nu se ridica pentru a revedea actorul facand o plecaciune...dar totusi in sala se simte dragostea lui pentru teatru....

Dumnezeu sa te ierte, Maestre!

marți, 10 noiembrie 2009

No smoking

Nu stiu cum sa spun, e prematur sa spun acum ca am reusit, proabil ca nici peste 3 luni nu voi putea spune ca am devenit nefumatoare dar deocamdata e bine! De duminica am luat aceasta decizie si vad ca e bine...Nu simt nevoia si nici nu plang de dorul lor. Acum probabil ca par o fitoasa care vaaaai...au trecut 2 zile si nu am fumat...dar credeti-ma ca o fac pentru mine, ca sa pot sa am incredere in mine, sa fiu mandra de ceea ce am realizat pana acum si sa imi spun ca pot. Vointa am, motivatiile pentru care am luat aceasta decizie sunt cat se poate de mature....singurul inconvenient este ca e posibil sa ma ingras putin dar o sa am grija sa alerg, sa fac miscare, sa fac gimnastica si aerobic sa ma gandesc ca nu am voie sa pap dupa 6 seara si sa trec fericita pe ceaiurile mele de iarna care ma asteapta teanc in dulapul de deasupra hotei:))

Imi aduc aminte ca prima data am luat decizia sa ma las intr-un 1 ianuarie..si pana pe 9 ianuarie nu am pus tigara in gura, dar cum am ajuns la scoala..si am intrat in cancelarie colegii cu cafeaua, cu tigara..prima zi de scoala....ore mai mult sau mai putin...si am spus ca hai ca fumez doar azi...si apoi normal ca in pauze ieseam cu colegii sa mai vorbim despre una,alta si mai aprindeam cate o tigara.

A doua oara m-am lasat pentru tata, ma rog, el a fost motivatia mea si am facut o intelegere cu el sa nu mai fumam....am reusit  pana in noaptea de 11 august 2006..cand un telefon primit in noapte m-a transformat in cel mai aprig fumator...nu mi-a luat nici durerea mortii, nu mi l-a adus pe tata inapoi dar asta am simtit eu atunci sa fac..asta am vrut ....

Acum sunt inconjurata de fumatori ( prietenii mei fumeaza, prietenul meu fumeaza, mama fumeaza)..toata societatea fumeaza.dar eu am incredere in mine. Am incredere intr-o femeie matura, de 30 de ani ca atunci cand ia o hotarare si-o poate respecta. Sunt o femeie care stie ce isi doreste, care stie ce vrea de la viata si acum vreau sa ma las de fumat. Pe lsita sunt multi de vreau si ii voi bifa pe rand cu "done"

luni, 9 noiembrie 2009

Multumiri

Da, trebuie sa multumesc celor care mi-au fost alaturi si celor care mi-au cantat la multi ani si la 12 noaptea si la 17.30. Tututror celor care m-au sunat si mi-au facut urari de bine, Branului ca ne-a rasfatat cu soare si peisaje de vis. A fost frumos, sincer! Ciorbita mi-a iesit foarte, foarte buna( din spusele lor), sarmalutele au facut ravagii, (ca nu au mai ramas:) tortul a fost de nota 20 plus, JB-ul ne-a incalzit, sfaraitul carnii pe gratar a fost muzica de suflet, Cpt Jack ne-a dat putina aroma in ceai- dar mai bun e cu cola.


Nu am fost mereu cu zambetul pe buze...am avut si momente cand imi lasam ochelarii de soare pe nas ca sa par fashion dar se fapt vroiam sa acopar lacrimile..mi-au lipsit unele persoane , unele imbratisari. Am avut si o surpriza frumoasa..mi-a dat mesaj cineva care nu ma asteptam:) si mi-a urat toate cele bune....Iti multumesc mult grasule!


Uneori oamenii din jurul tau reprezinta ceea ce esti tu, valorile tale si universul tau. Universul meu nu incepe cu o persoana si se termina cu aceeasi persoana, orizontul meu e larg si deschis...Prietenii imi sunt aproape si ma iubesc asa cum sunt, imi aproba nebuniile si imi critica greselile.....

Ma simt bine, sunt multumita de ceea ce am acum in viata mea si sper sa am motivatia sa fiu  multumita mereu, sa stiu ca viata mea e frumoasa! Si chiar e frumoasa, placuta, cu momente de tandrete, momente de deschis ochii dimineata si vazut ochisorii dragi cum te privesc...de inceput discutiile cu prietenii.....

duminică, 8 noiembrie 2009

La 30 de ani

     Gata, acum sunt in patul meu, sunt fericita si bucuroasa ca am avut un week-end superb si plin de prieteni, cu o vreme superba! Au existat si cateva neintelegeri dar asa se intampla mereu cand unesti un grup mare si il vrei omogenizat fara sa uiti ca habar nu ai incredientele respective cum reactioneaza in interactiune cu celelalte. Sa speram ca aceste lucruri au fost intelese si trecute cu vederea.
  Per ansamblu ne-am distrat, am dansat, am facut o multime de poze, am primit multe cadouri frumoase si un buchet de flori deosebit :)
  Ma uit undeva in spate si vad lucrurile foarte bine aranjate, foarte la locul lor si ma bucur! Sunt la 30 de ani mai matura cu un 1, mai frumoasa, iubirea te intinereste, mai hotarata pe ce imi doresc si mai ales sunt mandra de mine. Ceva m-a facut sa fiu mandra de mine ca am puterea decizionala, ca am rationament, ca am suficienta maturitate sa trec peste copilariile altora, ca sunt independenta, ca iubesc oamenii, natura, florile, ca am langa mine prieteni, ca am o lista vasta de cunostinte, ca am experiente in viata din care am invatat..din unele nu, ca stiu cand sa spun stop si cand sa nu fiu penibila, ca stiu sa respect oamenii de langa mine, stiu sa intorc un ajutor si stiu ca niciodata nu trebuie sa uit de unde am pleca si mai ales trebuie sa nu uit ca sunt foarte importanta pentru mine!
Le multumesc pentru participare la eveniment: Iubi, Anca & Bogdan, Corina & Mircea, Cristina si Razvan, Andrei si Dana, Mihai si Oana, Lucian, Catalin si Tania, Ioana si Liviu, Petru si Roxana. Am scris ordinea cuplurilor in ordine cronoligica cum i-am cunsocut:))) Ca de alfabetica mi s-a luat!

  Azi de cand am plecat de la munte nu am fumat! E bine, nu?:)) Dar e prematur!

Gata, va las...am de petrecut duminica seara frumos:)

vineri, 6 noiembrie 2009

AMr

AMR 1 zi pana devin babuta:)) si 2 pana renunt la fumat! I NEED YOUR HELP!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Dor de duca!

Buuun...uite ca a venit si ziua cand bagajele sunt facute si ma pregatesc de plecare. Plec spre munte dar sufleteste plec spre o alta etapa din viata mea, plec spre alti ani mai frumosi, mai fericiti si in care voi avea multe impliniri. Voi fi cu voi, cei care imi sunteti aproape...plec cu sufletul multumit si totusi ingenunchiat din anumite motive dar astea o sa le las acasa, pe canapea. La munte nu am voie sa fiu trista, e petrecerea mea si voi fi cu prietenii mei....
Mi-ar fi placut sa mai fie si alte persoane, dar din pacate nu au cum sau nu mai au cum...Pacat!!! ....

Mereu ma gandesc cu drag la zilele de nastere ale altora. Ma gandesc ce sa le scriu pe felicitare ( Da, eu inca mai cumpar felicitari), ma gandesc ce sa iau, cum sa il/o fac sa fie fericit in acea mare zi..dar cand vine vorba de ziua mea de 3 ani parca nu mai am aceeasi fericire, aceeasi voiosie si ..si...si.....e greu. Dar sunt  constienta ca trecutul ramane in urma, ca am muuuuuulte lucruri frumoase care ma asteapta si o sa fie totul bine.
  Multi dintre ai mei si-au sarbatorit sau urmeaza sa isi sarbatoreas ca ziua de nastere, de nume...deci va fi un sfarsit de an plin de petreceri. Le spun La multi ani: Unchiul meu, Bogdan, Ady, Cristina, Marina, Mihaela, Ioana, Valentina, Catalina, Razvanelul ( nepotelu de pe vara). Stefi-nepotul meu, Cristi-varu`,Ramon, fata ei Bianca, Ana-vara-mea......Offffff Multi dom`le, multi:)

vineri, 30 octombrie 2009

Ma duc...

Imi pregatesc frumos hainele groase, ca am fost avertizata ca e frig, imi iau bocancii, imi iau geaca groasa, putina voiosie si plec..pentru ultima oara inainte sa devin "Femeie la 30 de ani" ( Balzac).
Doamne, spui ca am luat-o razna  mai oamenibuni, parca ma pregatesc de moarte. Dar ce sa fac? Aseara mi-a venit revista "Pe tocuri" si parca mi-a fost dedicata revista mie. Stai sa fac ceva poze ( calitate de telefon) sa va arat la ce ma refer:))))
 Gata, las florile la caldura, patutul frumos aranjat, papucii roz de casa acolo cuminti, maimutica atarnata de polita si pe "el" cu prietenii. O sa imi lipseasca...si asta nu stiu daca e bine sau rau....

Aaaaaa..sa ma laud ca aseara am fost  in club:) de fapt cluburi.de fapt...da, va spun tot: Am iesit la  un ceai in centrul vechi, un Earl Grey cu putin lapte..yammy yammy, apoi am plecat in club..in Goblin, unde au cantat Suie paparude si mi-au scos inima din piept basii aia:)) si apoi in Club A.....Ce petrecareata sunt!! Am ajuns spre dimineata acasa, am mancat( da, la ora aia..ca dupa ceai a urmat screwdriver si whiskey ) si apoi cuminti in patut....Nu ma condamnati prea tare:D dar inca mai pot raspunde la intrebarea " Cati ani ai?' si pot spune zambind 29...apoi o sa raspund zambind eee..putin acolo peste 20!
 Glumesc, abia astept sa fac 30 de ani, atunci devin cu adevarat matura!!!!
 Va pup, sa aveti week-end frumos si sa fiti cu mult soare in suflet chiar daca afara e atat de frig!!!!!!!

miercuri, 28 octombrie 2009

Bucurii mici si mari

Dupa o noapte foarte agitata, in care am visat mii si mii de porcarii...am vazut ca una din floricele mele a inflorit! Si sunt atat de happy!! O fi inflorit ca ii place noul look al camerei? sau a inflorit ca ma iubeste? he he he..
Cred ca a fost agitata noaptea ca am dormit pe un pat nou....cam scartaitor ce-i drept!..dar ne descurcam noi:))))))

 
Si am uitat sa va spun ca imi pregatesc conditia fizica pentru ski:)))


marți, 27 octombrie 2009

Sunt slaba!

;
;
 Da, cred ca starea mea se datoreaza fptului ca se apropie ziua mea si oricat incerc eu sa bravez imi este teama! Imi este atat de teama de pragul asta de 30 de ani ca .....
 Daca pana acum imi era frica de un rezultat pe care il asteptam, m-am linistit din acel punct de vedere dar am intrat in perioada cand ma gandesc ca la 30 de ani ma vedeam altfel..si probabil sunt slaba ca nu am reusit sa ating anumite vise de copil cu parl negru si ochi mari. Imi doream atat de multe cand eram mica si se pare ca nu prea le-am atins. In momentul asta in viata mea e cam haos....trebuie sa gasesc anumite cai pe care sa o iau, o perioada a schimbarilor, o perioada cand ar trebui sa invat mai multe despre mine, despre cat de puternica sau de slaba sunt, despre cat de curajoasa sau cat de lasa sunt, despre oamenii care ii am alaturi si oamenii care au plecat.
Vorbeam cu o fosta colega de liceu si imi spunea cat de fericita e ca baietelul ei creste, merge, bolmojeste ceva cuvinte; si-a adus aminte ca eu mereu spuneam ca dupa facultate o sa ma marit si  o sa fac multi copii si o sa am o casa cu curte si un ciobanesc mioritic in curte, cu curtea plina de prieteni veniti la gratare, ca o sa fiu fericita si o sa rad mereu, o sa ma joc si o sa fiu precum un copil intarziat .....
Trag linie acum si ma uit ca nu am realizat eu prea multe dar nici nu imi cer osanda; sunt multumita cu mine insumi, cu oamenii din jurul meu..unii prieteni, unii cunostinte, am o experienta profesionala in spate cu care nu se mandresc multe persoane si desigur nelipsitele dezamagiri..

Astept petrecerea, sa rad si sa glumesc si SA NU MA LASATI SA PLANG!!!

luni, 26 octombrie 2009

Voi stiti cum e?

Ati avut stari de alea ciudate, goluri in stomac si sa nu  iti dai seama de ce....sa ai o stare foarte foarte ciudata, sa fii agitat si sa nu iti gasesti linistea....
 O durere in tot corpul.......

Asa ma simt eu azi.....

duminică, 25 octombrie 2009

Sesiunea foto

Hai sa le facem si pe ele vedete, ca pentru mine sunt vedetele mele si vorbesc cu ele mereu! Cineva m-a intrebat daca am probleme cand a iesit din dus si m-a intrebat cu cine vorbesc..si i-am spus cu iubitele mele:))) si el credea ca eu vorbesc la telefon, nicidecum singura prin casa:)

Asadar, ele sunt iubitele mele:

 
 
 
 
 
 
 
 
 


Si uite asa v-am invitat si in casuta mea putin:)

Noul meu prieten

V-am spus de nenumarate ori ca imi plac florile, nu? Si ca mi-as lua flori non stop, mi-as transforma apartamentul intr-o jungla ..
 Asta vara eram in vizita la niste prieteni dragi, Danuta si la Andrei, si o aud pe Dana: " Am uitat sa iau musca de la ai mei!", eu mirata ma uit la ea si o intreb "Ce musca copilu`? Ce naiba faci cu mustele? Musaca?" si incep sa rad.....si Dana m-a luat de mana si mi-a facut prezentarile cu Dra Dionaea....care este o planta carnivora, si manaca insecte..si uite asa, la cateva zile cine alerga prin benzinaria de la Muncii-Agip- sa prinda muste:)) de se uitau angajatii dupa mine si nu stiau ce fac.


 Si uite asa, ieri, in Metro am vazut-o pe rafturi, ma striga sa devenim prietene.....M-am dus incet spre ea...m-am uitat si ...am spus :" Hai sa o fac si pe asta! Devenim prietene si vedem ce o iesi.....Macar imi asum riscul ca e carnivora!" Si uite asa..acum la mine in casa si-a gasit camin si Chuky, plantuta mea carnivora. La vara sper sa ma ajutati cu musculite si insecte ca sa o hranim pe Chuky.
  Inainte de achizitionarea lui Chuky, am fost si in Arcul de Triumf....am simtit cum calc pe istorie..pasesc in timp..mi-am adus aminte de povestile bunicului...ale strabinucului......

P.S. Azi mai tarziu facem cunostinta cu toate floricelele mele:) Facem sesiune foto si le asezam aici sa primeasca note! Si aseara am primit un buchet atat de frumos de flori...acum sta cuminte aici, pe masuta de langa patul meu:) Multumesc !

sâmbătă, 24 octombrie 2009

Am pierdut cuvintele....

 ;

;
 O sala nici mica nici mare....zgomot, fum de tigara, miros de popcorn care seamana uneori cu paine coapta pe vatra...O zana frumoasa se ridica, ne ureaza bun venit dar nu doar noua...ci la toata lumea si la toti cei veniti sa isi hraneasca sufletul cu muzica alineasca.
 Totul pare o adunare intre muuuuulti prieteni unde toti asteptam sa incepem joaca, sa ne jucam cu Alina si ea sa se joace cu noi....Bere, alune, popcorn, tigari, zambete calde, noile vesti si .....vedem cum lumina se inchide si Alina impreuna cu Tedy si cu Adrian isi ocupa locurile....si miracolul incepe sa prinda contur....In incaperea Clubului Taranului incep sa poposeasca amante, sirene, greieri, carabusi, manuscrise, cutii ale pandorei...pitici...o luna patrata ..de fapt mai multe....si apoi....Alina ne multumeste...dar NU!!!! Nu!!! inca nu ne-am saturat Alina....Mai vrem.....nu pleca!!! E atat de bine cand iti auzim vocea, cand cantam cu tine si..este atat de...de..de....atat de-asa si asa:)

 A fost sublim si Mihai.....da..tare as fugi pana la Calarasi in seara asta..sa mai ascult vocea asta care...parca imi intra in inima cu totul si imi da atat de multa bucurie si fericire si liniste......

Iti multumim Alina ca existi!

vineri, 23 octombrie 2009

Pregatiri

;
;
   Ma pregatesc sa zbor spre "Luna Patrata" si sa ma bucur mult de atmosfera de acolo!

Nu vreau.....

;
;
     Dar uneori mai trebuie facut si asa ceva. Sa intorci spatele si sa pleci fara sa privesti in urma si fara sa vrei sa mai cauti explicatii, fara sa mai vrei nimic. Efectiv simti ca ti-a ajuns la limita si nu mai poti, nu mai vrei, nu mai ai pentru ce sa speri....
    Sunt in punctul in care am luat aceasta hotarare si sincera sa fiu chiar daca ma doare nu o sa revin asupra ei.....si asta deoarece  a venit timpul sa mai fiu egoista si sa ma gandesc la mine in anumite puncte de vedere, sa imi obosesc gandirea cum sa ridic firma pe culmi:D, cum sa ma pregatesc de cheful de ziua mea, ce cadou sa ii cer mamei pentru ziua mea, ce o sa ii iau cadou cuiva special.....
     Probabil se vor pune intrebari si unele persoane nu imi vor intelege decizia dar consider ca atunci cand crezi intr-o prietenie.....crezi pana la capat, o intretii si vorbesti mereu, nu doar atunic cand esti la pamant si cineva trebuie sa te ridice, nu doar cand vrei sa auzi ca cineva te incurajeaza..dar eu am facut-o mereu cu drag si inima.... Da, au fost momente cand m-a durut postarea anumitor fotografii cu toti prietenii, mai putin cele cu mine, iesirile cu toti altii ( care, intre noi  fie vorba, nu erau "suportati") si totusi peste tot cu ei...si exemplele pot continua...Dar nu ma mai dor...am invatat sa primesc totul asa cum este..am scapat de cele mai dure clipe fara sa fiu intrebata daca sunt bine, fara un telefon seara sa se vada daca sunt ok, fara o invitatie la un suc sau o cafea....
  Acum sunt fericita ca traiesc, sunt fericita ca am mai multe persoane dragi in jurul meu, sunt fericita ca ma pot gandi si la maine, si la anul 2015..si la un copil sau doi..si la muuuuuulte alte lucruri care viata ni  le ofera!
  Aceste lucruri incerc sa le fac sa nu ma mai afecteze, incerc sa ma gandesc ca fiecare drum la un moment dat are stradute si la stanga si la dreapta si nu toate persoanele merg pe acelasi drum, pe unii curiozitatea ii face sa o ia si la stanga si la dreapta sa vada peisajul. Din pacate, insa, am hotarat ca oricat de intortocheate sunt strazile si se poate ajunge iar la drumul pe care sunt eu nu vom mai fi in aceeasi linie, nu vom mai avea acelasi ritm de a merge......



  Trebuie sa va recunosc ca abia astept sa mergem la munte, va provoc la o mima..am jucat aseara, in 4 ce e drept, dar am ras pe capete..eu a trebuit sa o mimez pe Marilyn Monroe, sa imit placintutele poale-n brau, altii au imitat telescop, mouse, dragaica......he he he...

joi, 22 octombrie 2009

"Vedeti ca suntem folositori"

.
 ;
 ;
 ;
Intersectia Delfinului, veneam de la Politie unde luasem ceva acte....si vad lume multa adunata. Ma gandesc ca poate se da ceva gratis... muraturi, acadele, floricele de toamna, nuci verzi dar de unde....era Politia Romana in actiune. O dacie 1310 trasa pe dreapta, chiar in dreptul treceii de piectoni, politisti care mai de care pe acolo luau amprente de pe masina, puneau "numere de identificare" pe cateva pachete de tigari, "colonie de levantica", si mai era ceva....nu stiu ..probabil erau droguri sau  ceva de genul...ca auzeam spunandu-se "tineretul asta nu realizeaza a daca te droghezi nu e bine".....
 Politistii plini de sine, defilau pe trotuar si facea lumea sa circule, privitorii intrebau " Da ce s-a intamplat?"..si politistul vea raspunsul standard: " O sa vedeti la stiri, ca noi muncim, suntem folositori comunitatii".....Merg mai departe cu sanviciul si ma trezesc cu o mana peste sanvici....domnul politist dadea din maini de spuneai ca isi ia zborul. "Imi cer scuze doamna, dar trebuie sa dispersez multimea" " Pardon, domnisoara!  Si ce? asa se disperseaza multimea? ne luati la pumni? Eu mergeam frumos pe culuarul asta ingust printre oameni, nu cascam ochii" se uita el la mine si nu prea a fost multumit ca nu il intrebam da ce se intampla, ca nu eram curioasa; recunosc ca muream de curiozitate dar mai bun era sanviciul cald si bun pe care vroiam sa il termin cate era cald. " EI domnisoara....ii imprastii eu, vad ei diseara la stiri ca ne facem treaba" Eu ma uit in jur si intreb: " La ce post? ca nu vad nici o echipa de stiri"....el putin incurcat se uita la maine si raspunde mandru de el: " Pai sunt pe drum d-ra, vin acum, de aia si suspectul este cu catusele pe maini in spatele masinii"..Ma uit, adevarat graia..cel care avea catusele pe maini statea frumos, drept, cu inca un mascat langa el care nu stiu ce tot spunea in spatele masinii Dacia , in portbagaj se baga cu nas cu tot un poilitist, portierele deschise...uni si altii cu plicuri, cu indicii...Am traversat si ma gandeam la CSI Miami....cred ca aia sunt mici copii pe langa ceea ce se credeau politistii nostri din intersectia Delfinului..dar.....ei sunt folositori. I-au prins pe unii care probabil - nu stiu inca sigur, cum aflu dau un later edit- aveau ceva parfumuri si tigari din Republica Moldova iar cei care iti dau un cap, iti fura telefonul de la ureche sau cand suni la 112 sa spui ca vecinul de sus cosntruieste de 7 ani in casa si acum, duminica la 15 el da gauri cu bornmasina, cand suni sa ceri o informatie privind programul de la evidenta populatiei uneori vorbesti singura sau ti se spune: Reveniti mai tarziu sau lasati un numar de telefon si va sunam noi.
 Dar politia e la datorie.....chiar daca vrei sa ceri o cerere tip CI si ea isi bea cafeaua linistita si vorbeste la telefon si iti reproseaza pe un ton murdar ca sa revii mai tarziu. Si iei atitudine si ii spui ca pe banii tai bea cafeaua aia si ca ar trebui sa fie la dispzitia noastra, a cetatenilro devine foarte nervoasa si foarte agasata si iti da lamuriri...nu!

miercuri, 21 octombrie 2009

Soare!!!! Caldura!!!! Scoatem nasul afara???

Azi chiar imi place vremea...sincer va spun si sincer ma bucur. Si nu doar pe strada noastra ci si pe strazile toate din Bucuresti si chiar si pe la Bran, am aflat eu azi ca e un soare atat de prietenos si de frumos si ne asteapta pe toti acolo sa ne distram...si chiar si ursii, a spus Dl Mihai, ca intreaba cand vine gasca vesela.

De ce am motiv sa fiu atat de fericita?...Pai pentru ca TRAIESC SI VOI TRAI,  pentru ca am primit cea mai buna veste ever pe care o poate primi cineva, pentru ca am niscaiva fluturasi in stomac, pentru ca am iesit la o cafea ...si la o plimbare cu motoru`....pentru ca lansez un proiect nou si sunt sigur si trebuie sa fie o reusita.....si va fi...:)..pentru ca am oameni care ma iubesc si care m-au aceptat cu perioada asta a mea in care am fost ciufutica si cretinica:)))

O sa imi fie dor de Danutu` meu....rau de tot!!!!!deja imi este dor de el dar sper sa ii fie bine si lui si doamnei lui si mai ales sa creasca un pui de cangur si sa imi trimita si mie poze..sau chiar un pui....:))))))

Hhhhhaaaiiii!!! Trebuie sa fim optimisti..sa scriem biletele dulci , numere de telefon..sa furam priviri, sa zambim si sa ne bucuram chiar daca e soare, chiar daca e nor.....traim si asta e mai important ca orice.
P.S. Multumiri si iarasi multumiri celor ce urmeaza, stiu ei de ce! Anca & Bogdan, Corina & Mircea, Ioana & Liviu, Catalin & Tania, Andrei & Dana, Cristina & Razvan, Lucian & Diana, Mihai & Oana, Mirela & Oana, Marina & Bogdan...si inca cativa care se mai gandesc:).

marți, 20 octombrie 2009

Strada Bucuriei nr.1

   Da, acum sunt la aceasta adresa si chiar imi place. Sunt unele lucruri care nu sunt la locul lor, unele nemultumiri...dar ce? nu poate fi totul perfect!

   Dar am intrat pe strada asta si e foarte bine, am langa cine sa ma trezesc dimineata si cu cine sa iau micul dejun, are cine sa ma alinte si se las alintat; am pentru cine sa gatesc cu drag si daruire si am pe cine sa mai dau vina din cand in cand :) he he he.

   Exista o pereche de brate care ma strang seara, noaptea, dimineata si in momentele cand vreau sa devin copil si sa ma alint. Am pe cine sa strang in brate noaptea si nu mai caut in pat degeaba, gasesc pe cineva si nu un loc gol....

 Au aparut cativa nori roz si pe la mine..mi i-a trimis Printesa Verusca si e atat de bine....Ma bucur de ei, iau orice lucru cum vine si ma simt fericita! O sa incep sa fiu recunoscatoare pentru orice mi se ofera ( nu ca pana acum nu as fi fost), o sa incerc sa impart mai multa bucurie si da, iar va stresez, ma pregatesc de cheful meu mare:)
 Viata este un dar atat de frumos de care trebuie sa ne bucuram din plin. Sa ne bucuram si pentru un picur de ploaie, sa ne bucuram si pentru un zambet primit pe strada, de un telefon primit de la cineva drag, de sunat pe cineva care nu am mai vorbit de multa vreme, ca la piata ai gasit conopida pentru pus pe iarna, ca la magazinul de jos au inceput sa aduca seminte de alea bune, ca Milli e oficial in familia noastra si sta in ladita ei in bucatarie la mama, ca sunt sanatoasa si am scapat de o grija destul de apasatoare! Doamne, am atat de multe motive sa fiu fericita!

 Plintesa undercover de ciocolata/maslinuta/buburuza de mine este bucuroasa!

duminică, 18 octombrie 2009

Multumesc George!

          Am intrat sa citesc blogul lui George..il citesc de ceva vreme si ma uimeste puterea acestui om de a privi viata altel. O sa incerc sa il ajut cum pot....si daca si voi doriti va rog sa mergeti pe blogul lui si sa cititi...sper ca povestea lui sa va impresioneze si mai ales sa va dea o lectie de viata!
         Un copil care si-a urmat visul, a iubit sportul si acum, chiar daca s-a intamplat ce s-a intamplat, iubeste viata, glumeste, rade, se bucura de prietenii lui si chiar ne face pe noi sa privim viata optimist din cuibul lui de acolo si ne sprijina fara sa ne dam seama.

       Mi-am reamintit de o poveste, frunzarind blogul lui. Va las sa o urmariti in videoclipul de mai jos....



P.S. Si cand ma gandesc ca in viata de zi cu zi se intampla frecvent..iubim alte "calitati" la oamenii din jurul nostru, alegem sa intoarcem spatele atunci cand cineva are nevoie de noi, alegem partea materiala si lasam partea sufleteasca parasita pe o margine de drum.....

sâmbătă, 17 octombrie 2009

Ma transform:)

Bun...zi de sambata...si de obicei de leneveala la mine, de spalat haine, de facut curat prin casa....dar azi m-am trezit tarzior:)..aseara am fost la dezmat in El Comandate si m0am trezit pe la 11.30....m-am strecurat din pat usor sa nu trezesc pe nimeni, am inchis usa la dormitor si am fugit in bucatarie, sa ma desfasor. Am facut ciorbica radauteana,


peste la cuptor cu conopida, cherry si ciuperci si au venit si musafirii. In timpul pregatirilor ajutorul meu de bucatar a fost foarte dulce:) a curatat usturoi, a aruncat cotoarele si frunzele la gunoi..." Vin musafirii, sa fie frumos!"...Am papat si am baut un vin adus le la Chisinau..un vin de impartasanie ...de te lingi pe bot...si nu numai.
 Apoi ca sa se aseze mancarea am mai stat la o cafea, o tigara( da, stiu....nu prea multe), am mai barfit si am facut planuri de ziua mea...cum va fi, cine cu cine merge, ce si cum luam si uite asa sambata e aproape pe trecute...Incep sa ma simt bine in iarna asta, sa ma bucur de fiecare clipa si sa traiesc clipa!

Am aruncat un ohci pe camerele web si la Cavnic, la Straja unii deja se bucura de zapada si skiaza....dar vine el si vremea mea:) Nu ma grabesc!!!!!

Ca sunteti cuminti o sa va arat cum e casuta unde o sa ma prinda cei 30 de ani de intelepciune!


O sa va pun cateva poze si de la chef..daca nu ne imbatam prea tare!
Va multumesc tuturor care veti fi alaturi de mine!
Asta inseamna a fi prieten:)

vineri, 16 octombrie 2009

M-am hotarat: Nu stiu ce vreau

Da, stiu, probabil veti spune ca asa suntem noi femeile si da, uneori vrem aia , maine vrem altceva si apoi poimane nu o sa stim de ce am ales ceea ce am ales. Ca sa incerc sa nu fac dupa asta zile de gandit o sa incep cu ce imi doresc sa fac..si un plan pe caere il pun la punct atenta si sigura e mine,

In curand fac 30 de ani, o varsta frumoasa si cred ca v-am innebunit cu asta! Si da, o sa fie un super chef si super distractie si voi avea alaturi persoane care ma iubesc si care imi sunt dragi si pe care mi le doresc. Sunt unii care..nu vor veni si este decizia lor, au motivele lor si nu vreau sa spun nimic.

Mi-as dori in dimineata zilei de 8 noiembrie sa incep sa pasesc spre cei 40 de ani fara a mai scoate din buzunar pentru un viciu, destul de scump as putea spune: FUMATUL.

Da, imi doresc sa ma las de fumatr deoarece:
  1.  Nu as mai cauta locuri pentru fumatori si nu i-as face pe cei din jurul meu sa mearga in fum;
  2.  Nu as mai cheltui 240-260 lei pe luna pe tigari ci as putea sa merg la ski in fiecare luna;
  3. Nu mi s-ar mai innegri dintii ( care si asa trebuie sa intre in revizie);
  4. Nu as mai pleca din pat pana in bucatarie ca sa fumez cand stau bine , invelita si in bratele cuiva;
  5. Imi doresc copii sanatosi si frumosi;
  6. Vreau sa imi demonstrez ca am vointa;
  7. Nu o sa mai deschid geamurile masinilor si nici nu o sa fac prietenii sa se simta prost ca ii intreb daca se fumeaza si ei spun nu;
  8. As elimina cat de cat riscul de cancer;
  9. Nu mi-ar mai mirosi gura urat;
  10. As avea mai multa rezistenta la sport.
Astea sunt doar 10 motive, puse in ordine aleatorie si nu dupa importanta lor...dar nu asta e important ci ca e vremea sa spun stop dupa 15 ani.....am fumat suficient, am tras fum in mine cat sa imi afum organismul pentru toata viata. Tatal meu fuma si chiar cand nu avea voie si nu i-a facut bine, mma fumeaza si ma lupt sa o fac sa renunte si cred ca cel mai bun motiv sa o conving ar fi ca eu m-am lasat.
Da, vreau sa fac ceva important pentru mine de ziua mea, sa imi aduc aminte ca la schimbarea prefixului din 2 in 3 am luat o decizie importanta!

AM preferat sa vorbesc despre planul asta si va solicit sprijinul: sa nu imi dati sa fumez, chiar daca amenint ca ma supar pe voi, sa ma sustineti si sa ma faceti sa imi fie mai usor, sa imi aduceti aminte mereu ca este un lucru extrairdinar...asta daca va fi nevoie, eu sper sa nu!

Ei si sa va spun celelate doua idei de postare pentru azi: Roma - un loc unde o sa vreau sa stau undeva la 4 zile si sa apuc sa vizitez TOT...in mare si a doua postare era despre cancer- o boala care a luat tuturor dintre noi pe cineva drag, o boala care sigur un cunoscut de al nostru incearca sa  o invinga.

Si daca ma gandesc bine....daca renunt la fumat pot a mai salvez ceva banuti pentru vizita la Roma si inlatur si posibilitatea sa mor de cancer cauzat de tigari...Deci totusi se leaga lucrurile intre ele, nu?

Indecisa ca o femeie....deh....

Deci  o sa mai postez azi..dar am 3 idei:
 - despre o calatorie pe care o planific...
 - despre o boala care ma macina crunt rau
 - despre un viciu care ar trebui sa fie trecut pe lista cu " am facut si eu asta..."

Ma mai gandesc, sa vad, poate fac un amalgam si va spun!

Iar apare Luna Patrata


Da, prima data  a aparut vestea pe la Hot News  apoi a fost explicatia fenomenului de catre autoare in Jurnalul National . normal ca s-a facut si o cronica a acestei superbe aparitii si anume:  Aparitia Lunii Patrate  multi au aflat cat de frumos e cand apare ea pe cer. Si de atunci au tot fost aparitii ale Lunii Patrate prin toata Romania si multi oameni au devenit mai buni, au iubit mai puternic, au crezut mai cu multa putere in iubire.
 Acum iar apare la Bucuresti! Cat de bine se ingrijeste Alina de sufletele noastre! Eu sigur ma duc si acum nu mai am emisiune, nu mai am plecari la Bacau..acum o sa fiu acolo cu ochii, cu urechile, cu pantofii roz de bunadispozitie sa va dau si voua, cu desaga de dorinte...

 Va astept! De fapt Alina va astepata si eu vreau sa va vad!

miercuri, 14 octombrie 2009

Pestisorul m-a starnit!!


  
Uite ca pestisorul m-a starnit si stateam si ma gandeam la dorinte, vise....si cred ca mi-ar placea atat de multe lucruri dar nu stiu cat de tare fiecare, care as vrea sa fie primul....
  Unul dintre ele ar fi o cina. Vorbeam azi cu cineva despre o cina romantica si mi-a spus ca ii este ciuda ca la noi iesitul la cina nu are importanta care o are in alte tari. Si mi s-a aprins beculetul: VREAU O CINA CA IN POVESTI, DEMNA DE O PRINTESA UNDERCOVER DE CIOCOLATA!
  Si mi-ar placea sa ma imbrac la rochie eleganta, el sa fie la costum, sa mergem la un restaurant unde chelnerul sa ne zambeasca, sa fie muzica frumoasa in surdina, sa mancam, sa facem glume, sa radem de ele, sa ciocnim un pahar de vin, sa ne privim ochi in ochi....sa iesim apoi si in drum spre casa sa ne plimbam printr-un parc, sa privim cerul, sa facem cerculete din aburul care iese cand deschidem gura de la frig, sa ma ia cu gratie de umeri si sa imi sopteasca ceva in par...nu stiu ce..orice....si eu sa zambesc, sa fiu fericita si sa ma intorc, sa il iau de gat si sa il sarut...
 Hm...devin din ce in ce mai romantica!

Maine o sa va impartasesc mai multe dorinte!

Din vazduh cumplita iarna, cerne norii de zapada

A venit iarna, gata! E oficial. Am intrat pe camere si la Predeal, Straja, Poiana Bv iarna si-a intrat in atributii. Sa fie oare posibil sa am norocul sa schiez in noiembrie?;;)
Azi dimineata cand m-am trezit sa fac cafeaua am dat si drumul la Tv si am vazut imagini cu zapada ...eram atat de entuziasmata de venirea iernii.....chir daca afara era un soare puternic....Am baut cafeaua si mi-am pus o dorinta cu voce tare: " Sa merg la munte sa schiez mai devreme" iar el mi-a raspuns: " O sa mergem!"....Deci printesa undercover de ciocolata o sa mearga la munte:) Chiar si daca o sa faca poze....
 Gata..ma intorc la ale mele...si astept sa treaca ziua mai repede....ca seara ne adunam in casa si ne uitam la tv, radem, vorbim si povestim.....
"Iarna a venit in zori,
 La fereastra mi-a pus flori
 A venit cu gerul ei
 Cu zapada si polei."


marți, 13 octombrie 2009

Ploi, frig.....iarna?

 Urat mai ploua afara si frig mai este. Vremea asta uneori ma duce putin in lumea tristetei dar acum nu..acum chiar sunt ok si mi-e bine.

 Am inceput sa descopar pe cineva si imi place ce descopar zi de zi....

 Urasc oamenii care nu stiu sa aiba o relatie, care doar daca esti cu ei intr-o relatie cred ca nu mai ai nevoie de prieteni, nu mai ai nevoie de iesiri, trebuie sa raspunzi la telefon aproape mereu, nu conteaza ca ai servici, trebuie sa raspunzi.

  Nu imi plac juramintele pe lucruri sfinte si nu imi plac oamenii care nu stiu sa guste glumele cu care cealata a trait o viata..nu imi plac amenintarile de suicid si nu imi plac oamenii slabi...de caracter!

  Nu cred ca as putea sa accept intr-o zi o astfel de relatie, chiar daca as simti ca omul ala este manusa mea!   
  Nu as acepta acest gen de relatie pentru nimic in lume si pentru nici un compromis. Pana acum am trait prin propria forta si asta voi face si de azi inainte, fara a face compromisuri sau a trece prin anumite lenjerii pentru a obtine ceva. Ma iubesc prea mult pe mine si am foarte mare incredere in mine.
 Am descoperit ca sunt puternica, am descoprit ca pot iubi, ca pot fi iubit, ca am prirteni, ca pot fi prietena, ca pot crede in oameni si nu ma dezamagesc, ca pot crede in mine si ma mai dezamagesc uneori!
 Am sa fug sa fac un compot de mere acum!

sâmbătă, 10 octombrie 2009

Din casa mamei

   Imediat va spun de toate...astept sa mi se aseze sarmalutele, tochitura, tiramisu, friptura la ceaun, papanasii si dulceata de soc..si va spun..Asa...mi-am asezat mai bine fundul intre pernele din patul mamei dupa un dus...
  Uite ca am ajuns iar pe meleagurile copilariei mele...Unchiul meu a facut parastas pentru bunicii mei si a si sfintit casa....Casa in care am copilarit, casa in care am spus primele cuvinte, in care am invatat atat de multe ...cum ar fi sa impletesc, rugaciuni, multe principii si valori morale...aceasta casa a imbracat haine noi...renovari totale..parca nu mai avea nimic din izul copilarie mele...si ca sa il citez pe Creanga: "Ia am fost si eu, in lumea asta, o bucata de huma insufletita in " Letea Veche...si nu am fost nici frumoasa pana la 20 de ani, nici cuminte pana la 30 de ani dar sper bogata pana la 40 de ani! He he he ...vrabia malai viseaza si calicu` praznic...
     Ma bucur si imi amintesc cu drag de pataniile din curtea bunicilor...primul semn in frunte in aceasta curte l-am "inserat", primul caine inmormantat, prima fuga de acasa la dispensar sa iau pastile la pisica...prima greva a foamei...Dar azi am avut putina tristete in suflet, mi-ar fi placut sa ii vad si pe bunici si pe tata..si in loc de parastas sa dam un chef ca pe vremuri..cu un gratar plin de miresme inbieteoare, cu buncii care dadeau povete pline de dragoste, cu verisori care jucam jocurile copilariei, cu glume si parinti fericiti...
    Ma simt foarte legata de aceste locuri...poate unii uita de unde au plecat, unora le este rusine sa recunoasca dar eu nu, eu sunt Simona care a crescut la tara, in zgomot de gaini, de tropote de cai pe strada, am fost si la dat cu sapa la porumb, am fost si la cules porumbul, si la cules de struguri....si nu imi este rusine..Am facut de toate in viata asta: si munci agricole, si plimabari in multe locuri, si mers in masini de super fitze, si mers cu trabantul, si mers cu caruta, si cu bicileta...Consider ca cei care uita de unde au plecat sau isi uita familia suntg cei carora le este rusine,, cei care nu se respceta pe ei si vor sa para ceea nu sunt...si ce folos? ce multumire ai?....
  AM fost dimineata si pe la cimitir..mereu merg acolo si cobor la ei, scarile alea parca sunt pline de tepi...cand intru incep sa ma doara toate....suflet, picioare, inima,,,si le dau binete, ma asez pe scari, lepovestesc ce am mai facut....cum am mai facut..si apoi plec....trista ca ii las acolo, fericita ca le-am vorbit....

Fug in pat....va mai povestesc maine!

vineri, 9 octombrie 2009

Ultimii 10 ani...

Ieri am avut, dupa mult timp, un moment in care am fost placut surprinsa: schimbul de la magistrala 1 Unirii spre magistrala 2 se face acum printr-un pasaj modern, frumos si iti da, chiar daca pentru cateva minute, impresia ca ne mutam..inaintam.... Asta voi face si eu, o mica schimbare pe aici putin mai tarziu si multe dorinte si sperante le voi pune cu liniuta....
 Incep sa fac pasi spre a-mi cunoaste adevaratul eu, ma uit in oglinda si incep sa ma cunosc mai bine.....Este ultima luna-am intrat oficial in ea- cand pot spune ca am 29  de ani...gata, inchei si capitolul cu 2 si trec la cel cu 3...mai inteleapta, cu mai multe perspective,  cu un deceniu pe care il las in spate alaturi de  pierderiimense, bucurii, dezamagiri, tristeti, iubiri, nunti anulate....In astia 10 ani am avut atat de multe evenimente.....Pierderea a doi bunici si a tatalui sunt lucrurile care ma dor cel mia mult....Primul a plecat bunicul...si m-a facut sa simt ce inseamna sa iti pierzi pe cineva drag, iubi, apreciat..el oarecum m-a pregatit pentru ceea ce cu 5 ani mai tarziu avea sa ma loveasca crunt. Moartea tatalui meu este lovitura de gratie a acestui deceniu...nu trebuia acum, la varsta asta...trebuia sa il mai am langa mine....Dupa aproximativ 2 ani a plecat si bunicuta mea..probabil ca nu a putut sa stea prea mult aici fara iubitul sot si dragul fiu....Acum sunt acolo toti 3....
 Am mai schimbat de altfel si locatia ...am venit la capitala crezand ca aici cainii sunt cu colacii in coada si oamenii oamenii; O sa radeti sau va veti enerva sau imi veti spune ca sunt nebuna dar am descoperit ura unor bucuresteni pentru cei din "provincie" si mai ales pentru moldoveni...raceala lor, infatuarea...nesimtirea si  rautatea. La mine in Moldova oamenii sunt calzi, sunt buni, primitori si cand intri la ei in casa nu stiu ce sa iti faca sa te simti bine fara nici un motiv ascuns.
 Tot in astia 10 ani am si iubit si pierdut iubiri, am si visat la rochia de mireasa si am si ferfelit o rochie...am ras, am fost fericita, am dansat de fericire, am plans de durere...dar sunt amitirile si trairile mele si ma bucur de tot si le stapanesc sanatoasa.
Uite cum un om la 30 de ani si face o analiza destul de amanuntita si considera ca in cei 30 de ani a adunat destula experienta cat altii poate nu au adunat intr-o viata intrega....
Am si calatorit foarte mult prin Europa si chiar si in Africa...am vazut locuri pline de istorie, locuri atat de frumoase ca te lasau fara respiratie...am ras, am invins multe rautati si am vazut cat pot fi oamenii de buni sau de rai, am legat prietenii pe care apoi le-am rupt si am suferit dupa ele, am legat prietenii care tin si acum si sunt fericita si bucuroasa.
 Daca o fi Dzeu sa imi dea sansa sa apuc inca un deceniu, sa ajung la 40 de ani, as vrea peste 10 ani sa scriu ca imi iubesc sotul ca la inceput, ca cei 2 copii (sau mai multi) sunt cei mai frumosi si cei mai cuminti, cu mama e cea mai cool bunica, ca bunicii de la Radomiresti sunt cei mai dulci strabunici...ca toate lucrurile au fost bune si ca eu sunt fericita pana in varful firului de par....Daca nu..veti fi voi, cei care ma iubiti si ma apreciati sincer si veti spune voi...." in perioada asta Simona ar fi facut 40 de ani"
 Om vedea si asteptam mana viiorului sa vedem ce ne spune si ce ne aranjeaza pentru viitor....

uneori sau, probabil, mereu

Uneori avem nevoie de noi, de timp și de zâmbete. De oameni dragi și zile cu soare în suflet, chiar dacă afară plouă de rupe. Uneori ai nevo...