pisica Bubu si ciresele :)

Aș vrea să scriu atât de multe și totuși ideile mi se succed în cap valuri valuri și nu știu ce și cum să încep mai întâi să scriu despre oamenii din jurul meu (nu cred că am timpul necesar să fac asta) să scriu despre mine? Lasă că apoi vă învățați și o să mai cereți și dușmanii vor știi cum să mă lovească…(Dă,vă țîn și pe voi,cei care îmi sunteți dușmani tot aproape;)

Gata! M-am decis !!!!! o să scriu despre amintirile mele dragi din viața asta păcătoasă de până acum. O să încep prin a așterne povestea bunicii mele când am plecat la dispensar să cer pastile pentru pisica. Aveam în jur de 5 anișori, venisem de la grădiniță și ce urmă după ce mâncam? SOMNUL DE PRÂNZ(somn pe care atunci îl detestam dar de care acum îmi este dor, câtă dreptate avea bunica și tata când îmi spuneau că o să regret și eu spuneam „da,cle`că !!”) și pisicuță cu care o pricopsisem pe bunica cu ea în curte tușea și cum știam că eu, dacă tușesc, iau pastile m-am gândit să merg la doctor, hotărâtă să cer pastile! După ce am lașat-o pe bunica să creadă că am adormit, ea a plecat prin grădină(da,am copilărit și am crescut la curtela țară) și Simona și-a luat fuga fuga hanutele pe ea, anapoda, și am încercat eu să mă și încalț dar când am văzut cât chin era cu șireturile am decis să iau cizmele bunicii, purta număr mică drăguța, Dumnezeu să o odihnească, și am pândit să nu mă vădă și pe aici îți este drumul. Știam drumul, că doar în fiecare dimineață mergeam la grădiniță…imediat după colț era parcul, dispensarul, primăria și apoi grădiniță. Am ajuns la dispensar și întru în cabinet. Când m-a văzut doamna doctor Oros (culmea m-am dus la stomotolog) se uita la mine ciudat și aștepta și pe tata să între dar eram doar eu. Am început să vorbesc, așa peltic, ca orice copil mic, că pisica buncii mele tușește săraca, rău și bunica nu o mai primește în casa, și mă ceartă dacă vreau să mă joc cu ea și să îi dea și ei niște pastilute că să îi treacă că suferă rău săraca…

Dna doctor s-a uitat la mine, acum îmi dau seama ce s-a mai amuzat, și mi-a spus că nu are acum pastilele dar că mi le trimite prin tata și eu să merg acasă. Copil mic fiind, și ușor de păcălit, am plecat spre casa fericită că o să se facă pisica bine. Mergeam cuminte spre casa,pe marginea drumului cum învățasem la grădiniță și la un moment dat în față mea era bunica cu o varga ruptă din salciile de pe devale și plângândde nervi, săraca, m-a altoit cu câteva vărguțe la fund și nu contenea să mă întrebe unde am fost și de ce am plecat fără să îi spun și eu repetăm într-una că de ce mă ceartă că am fost să îi iau pastile lui BUBU că tușește. 

A fost amuzant când a venit tata și mă întreabă ce am căutat la doctorița să iau pastile de pisici? și a certat-o pe bunica de ce m-a lăsat,săraca. Și uite cum am luat și bătaie și nici pastile nu am avut ptr pisica; dar și-a reventi BUBU. 

Îmi mai aduc aminte că eram la bunica din partea mamei și lângă curtea găinilor era grădină unui om de prin sat și avea un cireș mare și galben. Eu și varul meu, Dragoș, ne-am gândit noi ce ne-am gândit și ce? numai Creangă să fure de la mătușa Marioara?? am sărit noi gardul am început să băgam cireșele în sân și așa că prin vis o auzim pe bunica: Voi sunteți? eu credeam că sunt alți copii în copacul omuluice căutați acolo ? ia treceți voi acasă! Acum no, nu prea voiam, nu ne bătea bunica, niciodată nu ne-a bătut, dar a două zi dacă nu ne mai trezea dimineață mirosul de clătite? sau mirosul de gogoși??. Mai mult de rușine am coborât dar ne uităm la tricourile noastre pline de cireșe galbene și pârguite dar bucuria ne-a fost repede oprită. Bunica s-a dus și a luat un castron, ne-a pus să punem cireșele acolo și de mână cu noi a mers la omul cu pricina și i-a spus ce am făcut.

Doamne, ce rușine pe noi!

Doamne, atunci știu că, dacă s-ar fi deschis pământul, am fi intrat în pământ amândoi. Ajunși acasă bunica ne-a trimis la Moș Ion să ne dea el cireșe, nu erau galbene, nu erau furate dar a două zi am mâncat clătite cu dulceață de vișine și am învățat o lecție de viața. 

Sărut mâna, bunica! și să mi te țină Doamne Doamne mult pe lângă mine!