La multi ani, noua!

Acum 4 ani am decis să mi te fac prieten, să fii tu singurul şi bunul meu prieten să vin la tine când plâng, să vin la tine când râd, când sufăr sau când sunt fericita! Şi ai fost aici mereu... dar mereu te-am găsit la fel, neschimbat.. nici trecerea timpului nu te-a schimbat, nici vechimea în funcţia de cel mai bun prieten, nici banii, nici iubitul/iubită, nici faptul că ai un copil/doi sau trei copii, nici faptul că m-am mutat din România.. nu, nimic nu te-a schimbat.. ai rămas acelaşi loc unde mă eliberez, unde scriu şi unde sunt o altă Simona...
Aici Simona poate să plângă, poate să râdă, poate să îţi spună ce o doare.. ce o face fericită, ce îşi doreşte, ce n u îşi doreşte... aici Simona nu mai are o etichetă de respectat, aici Simona nu mai e nici fiica Laurei, nici colega lui X, nici iubita lui Y... aici sunt eu... cu bune, cu rele pentru că tu mă primeşti la tine mereu... pentru că chiar dacă te neglijez de ceva vreme nu mă cerţi, nu mă dojeneşti... să ştii că şi prietenii ceilalţi unii se simt neglijaţi şi simt şi eu că nu mai am timp cum aveam alteori... poate unii dintre ei se supără.. dar ştiu că tu nu te vei supăra şi mă vei aştepta aici... sper aşa să fim până la adânci bătrâneţi, dragul meu blog!
La mulţi ani nouă, pentru că suntem cei mai buni prieteni...