Din nou despre iubire

 Toti suntem in cautarea iubirii absolute, toti ne dorim o relatie de vis si plina numai de momente frumoase dar toti suntem constienti ca iubirea nu este usoara, nu este atat de frumoasa cum credem noi si cum visam. Suntem constienti ca traim in realitate si nu in filme sau in cartile citite....
Uneori insa, cautand himere, ne pierdem valoarea, ne pierdem visele pe drum , uitam ce ne doream si ce visam si ne multumim cu ce avem din simplul motiv ca ne-am obisnuit, din simplul motiv ca e mai comod asa, pentru ca ne este frica de nou si pentru ca am uitat sa visam.
Privesc de ceva timp si uneori incerc sa fiu umarul pe care se plange. Nu imi pare rau si se stie ca voi fi mereu acolo, mereu voi incerca sa ridic si sa dau aceleasi sfaturi pe care le dau de ceva vreme dar ma si uimeste puterea cuiva. Nu va stii niciodata cat de puternica este deoarece nu vrea sa vada asta..nu va pricepe niciodata ca daca isi doreste ceva cu adevarat si vrea sa treaca peste, are forta necesara..trebuie doar sa traga de ea putin mai mult, sa fie putin mai hotarata si mai ales sa vada adevarul asa cum noi, cei din afara, vedem...Ceea ce ma intriga este ca, in putinele momente de luciditate, vede ca nu e bine ce se intampla, este constienta ca nu asta vrea si nu asta merita dar din pacate cel langa care traieste aceasta relatie stie exact ce sa faca pentru a o trage din nou in nebunie si minciuni, lacrimi si nopti nedormite....
Aseara am fost rea si am spus anumite lucruri, am scos cutitul si am lovit cu cuvinte taioase, grele dar in acelasi timp si cuvinte pline de adevar si dragoste....pentru ca imi pasa, pentru ca o vreau fericita, pentru ca vreau sa guste si ea din fericire mai des si nu doar franturi care se numesc amagiri...pentru ca eu mereu voi fi langa ea....indiferent ce drumuri vom avea in viata pentru ca ne leaga sangele...
 Sa stii ca te iubesc si asta cred ca e o scuza perfecta pentru cum reactionez uneori.....

LE: Azi se implinesc 12 ani de la prima mea deceptie in dragoste...acum 12 ani credeam ca lumea s-a sfarsit, ca barbatul pe care il iubeam  m-a lovit cat mai crunt posibil..si a fost o dubla dezamagire..si din partea persoanei cara pana atunci o consideram cea mai buna prietena a mea....
Acum, privind in spate imi dau seama ca asa a trebuit sa se intample, asa era scris....dar in  acelasi timp imi dau seama cat adevar exista in cuvintele: Nici o iubire nu e la fel cu alta....