marți, 15 septembrie 2009

Uneori....

 Urasc cand trebuie fiu puternica pentru altii si cand trebuie sa fiu pentru mine nu sunt, urasc ca stiu ca ceea ce fac ma va face sa sufar dar totusi o fac....incerc sa ma gandesc in astia 30 de ani care a fost perioada cea mai lunga de zambete si fericire si stiti ce e culmea? nu am avut ...si nu, nu exagerez...cand imi era bine profesional aveam probleme in familie sau viata sentimentala, cand imi mergea bine sentimental aveam probleme profesionale si cu familia...stiu ca nimeni nu este lipsit de probleme dar ma simt coplesita de ale mele.....vreau sa ma cred un om puternic dar de fapt nu am forta asta, nu pot sa trec peste anumite probleme, nu pot sa fiu indiferenta si mai ales nu pot sa tratez cu superficialitate pe cei din jurul meu si sa nu imi pese. Mi s-a spus ca iau asupara mea energiile negative de la cei din jurul meu si ca in prezenta mea ii fac sa se simta bine....dar eu? mi-e dor sa vina cineva sa ma inveseleasca, sa imi spuna ca va fi bine...sa ma imbratiseze si sa ma imbarbateze ca va fi bine...nu vreau averi, nu vreau faima..vreau liniste, vreau intelegere, vreau sa fiu iubita si nu mintita..cred ca cer lucruri normale...sau poate sunt nebuna?.....
 

4 comentarii:

Ralu spunea...

Trebuie sa fi puternica pt ca asa trebuie! Capu sus! Mai ai multe de facut asa ca fi tare!

Simona spunea...

Raluca, incerc sa fiu puternica. Dar uneori nu prea imi iese....

Anonim spunea...

Daca tregi o linie tot tu ai fost mai castigata in tot: stii sa zambesti-pentru ca ai plans, stii sa iubesti-pentru ca ai suferit, stii sa respecti -pentru ca ai fost injosita...deci mergi inainte si ai sa vezi ca fericirea e pe aproape...Si....stii tu vb ia daca asta merita asta are, nu te mai consuma!

Simona spunea...

Da aninimule, poate ai si tu dreptate dar parca degeaba le stiu pe toate daca nu pot sa si oun in practica....