Aveam 13 ani, ma pregateam oarecum de examenul de admitere la liceu( pe vremea aia nu era examenul de capacitate) si eram super indragostita de Adi....Un tip normal, care avea bun simt( si inca il mai are) cu care vorbeam cate 7 ore pe zi la telefon ( fix, nu mobil), mergeam si ne vedeam la Complex, ii recitam poezii( inca de pe atunci eram romantica) si in momentul in care il vedeam si cand il luam de mana eram atat de fericita.....A fost o vara frumoasa, o relatie de mai mult de o vara in care vorba lui Adi, dupa 16 ani, inca mai credeam ca ne-a adus barza.
Relatia cu Adi a pornit fara sa ne dam seama....jucam fotbal pe platou la Negruzzi in Bacau, jucam Assasin si nu aveam atuuri de diva, nu vroiam sa il provoc...eram naturala si eram asa cum sunt si acum: sufletista, naiva si romantica! A fost una dintre putinele relatii in care am fost fericita, a fost una dintre putinele relatii in care vorbeam absolut orice si stiam ca niciodata nu ma va dezamagi! Nu m-a dezamgit! Nu avea cum! Si da, daca azi mi-ar spune Adi ca m-a iubit si ca inca ii sunt in suflet, lasati-mi dreptul sa il cred pentru ca e sincer! Nu m-am culcat cu el! Nu m-am sarutat cu el ( noi ne pupam pe buze, absolut nevinovat) pentru ca noi INCA mai credeam ca ne-a adus barza!
Multumesc entitatii ca ne-a adus iar sa mai vorbim!
miercuri, 30 septembrie 2009
marți, 29 septembrie 2009
cronica de weekend
Am revenit de pe taramurile copilariei. A fost frumos dar scurt; cu nori dar soare in suflet, placinta de mere, must, nuci verzi....
Sambata dimineata la prima ora a inceput ziua agricola si a fost atat de frumos...mireasma strugurilor te imbata, zgomotele din curtea vecinului erau aievea, gainile la fel, Milli era tantosa prin curte ca a devenit prietena cu mine iar scara cea verde ma astepta sa incepem culesul vitei de vie.
Strugure cu strugure si se facea gramada mare...Mai duceai si la gura cate unul, il mancai si apoi iti continuai treaba. Bunicul se uita la mine si ma intreba cum de mai stiu sa culeg si i-am raspuns ca nu ai cum sa uiti sa culegi strugurii, pana si un orasean daca il iei sunt sigura ca s-ar descurca foarte bine. Ca doar nu este o intreaga filozofie....am fost harnici si dupa o perioada am terminat de cules ce aveam, am pregatit cada si dupa pranz urma sa revenim cu forte noi si sa dam strugurii prin sdrobitor.
Ma apuc sa pregatesc pranzul si imi era dor de gustul unei rosii de tara, a unei rosii din curtea mea mare, zemoasa, cu gust de rosie. Ma dus spre gradina si......am ramas blocata! In gradina mamei mele, la rosii am gasit "cherry"....O strig pe mama:
- Mama, dar rosii nu ai? si ma uitam printre lastarii de rosi poate gasesc si rosii normale!
- Da cherry ce au mama? Cand am fost a tine la Bucuresti de astea aveai in frigider!
- Mama, era martie!!!! Astea aveau un gust!
- Pai mama a pus si tanti Victoria, si Corina....Da culege de alea, ca sunt bune!
Culeg rosioarele mici, le pun intr-o salatiera..mancam si ne pregatim de partea frumoasa: strugurii devin must! Dupa aceasta operatiune bunicul meu a inceput sa puna 1 l de must cu un ou, sa vada daca este destul de dulce, mama a plecat sa cumpere struguri, ca sa ii dea culoare vinului...eu ramasesem si am plecat prin gradina sa ma uit sa vad ce inovatii mai sunt....Merele erau normale, nu mutante, nucile la fel nu suferise nici o mutatie genetica, vinetele la fel, varza la fel..am rasuflat usurata oarecum..dar eu totusi vroiam o rosie de tara!!!!!ROSIE ROMANEASCA!
Dupa intoarcerea mamei am mers la bunica, unde ne steptau placintele aburinde cu o cana de lapte si am mancat sanatos, mi-am luat dulceata de soc, oua si placinta pentru la Bucuresti, am vizitat casa putin ca si-au pus parchet si ei si termopane si erau mandri ca au terminat cu renovarea si apoi spre cas unde am incercat sa ma catar intr-un nuc si am reusit cu foarte mari eforturi, eu care ma urcam in nuc, de fapt in orice copac, cu usurinta unei pisici......A venit seara si a doua zi plecam de pe meleagurile parintesti....a trecut timpul atat de repede ca nicinu stiu cand a trecut sau cum a trecut...cert e ca mi-am promis ca la anul , la culesul vitei de vie, sa nu lipsesc!
Sambata dimineata la prima ora a inceput ziua agricola si a fost atat de frumos...mireasma strugurilor te imbata, zgomotele din curtea vecinului erau aievea, gainile la fel, Milli era tantosa prin curte ca a devenit prietena cu mine iar scara cea verde ma astepta sa incepem culesul vitei de vie.
Strugure cu strugure si se facea gramada mare...Mai duceai si la gura cate unul, il mancai si apoi iti continuai treaba. Bunicul se uita la mine si ma intreba cum de mai stiu sa culeg si i-am raspuns ca nu ai cum sa uiti sa culegi strugurii, pana si un orasean daca il iei sunt sigura ca s-ar descurca foarte bine. Ca doar nu este o intreaga filozofie....am fost harnici si dupa o perioada am terminat de cules ce aveam, am pregatit cada si dupa pranz urma sa revenim cu forte noi si sa dam strugurii prin sdrobitor.
Ma apuc sa pregatesc pranzul si imi era dor de gustul unei rosii de tara, a unei rosii din curtea mea mare, zemoasa, cu gust de rosie. Ma dus spre gradina si......am ramas blocata! In gradina mamei mele, la rosii am gasit "cherry"....O strig pe mama:
- Mama, dar rosii nu ai? si ma uitam printre lastarii de rosi poate gasesc si rosii normale!
- Da cherry ce au mama? Cand am fost a tine la Bucuresti de astea aveai in frigider!
- Mama, era martie!!!! Astea aveau un gust!
- Pai mama a pus si tanti Victoria, si Corina....Da culege de alea, ca sunt bune!
Culeg rosioarele mici, le pun intr-o salatiera..mancam si ne pregatim de partea frumoasa: strugurii devin must! Dupa aceasta operatiune bunicul meu a inceput sa puna 1 l de must cu un ou, sa vada daca este destul de dulce, mama a plecat sa cumpere struguri, ca sa ii dea culoare vinului...eu ramasesem si am plecat prin gradina sa ma uit sa vad ce inovatii mai sunt....Merele erau normale, nu mutante, nucile la fel nu suferise nici o mutatie genetica, vinetele la fel, varza la fel..am rasuflat usurata oarecum..dar eu totusi vroiam o rosie de tara!!!!!ROSIE ROMANEASCA!
Dupa intoarcerea mamei am mers la bunica, unde ne steptau placintele aburinde cu o cana de lapte si am mancat sanatos, mi-am luat dulceata de soc, oua si placinta pentru la Bucuresti, am vizitat casa putin ca si-au pus parchet si ei si termopane si erau mandri ca au terminat cu renovarea si apoi spre cas unde am incercat sa ma catar intr-un nuc si am reusit cu foarte mari eforturi, eu care ma urcam in nuc, de fapt in orice copac, cu usurinta unei pisici......A venit seara si a doua zi plecam de pe meleagurile parintesti....a trecut timpul atat de repede ca nicinu stiu cand a trecut sau cum a trecut...cert e ca mi-am promis ca la anul , la culesul vitei de vie, sa nu lipsesc!
vineri, 25 septembrie 2009
Un week-end care il vreau frumos!
Mai este putin de tot si plec spre un loc unde mereu voi reveni cu mare dreag, un loc unde mereu o sa pasesc cu grija si cu drag sa nu trezesc trecutul.
Am facut bagajul, am pus si ceva surprize pe acolo ca ma duc sa vizitez o casa nou nouta in haine dar veche in ani...si draga si un crang al bucuriilor mele.
O sa stau frumos pe o banca si o sa imi aprind o tigara....o sa iau cana cu must si o sa iau putina spuma sa gust ca apoi sa gust cu mare drag din mustul proaspat si cald de la "sdrobitor" ( - in moldova asa se numeste "aparatu`" ala cu care se zdrobesc strugurii). O sa privesc la o gradina cu crizanteme si dalii, o sa ma joc cu Milli...mai intai voi face cunostinta cu ea si sper sa nu ma muste....o sa manac probabil gogosi si o sa beau apa deizvor, rece, rece1 o sa ma uit prin gradinile din imprejurimi si poate, asa, de dragul copilariei o sa escaladez un gard sa fur un mar sau o pruna....( daca or mai fi), o sa merg poate la tanti Marcica sa ii cer o cana de lapte abia muls de la vaca cu spuma cu tot si o sa il beau, o sa merg sa imi tai o ceapa cu branzica si cu mamaliguta rece si o bucata de slanina....o sa iau scooterul celui mai batran scuterist si o sa ma sparg putin in figuri pe ulitele satului...o sa ma alint si o sa ma prostesc fara sa imi pese ......
Gata, deja salivez, am plecat!
Am facut bagajul, am pus si ceva surprize pe acolo ca ma duc sa vizitez o casa nou nouta in haine dar veche in ani...si draga si un crang al bucuriilor mele.
O sa stau frumos pe o banca si o sa imi aprind o tigara....o sa iau cana cu must si o sa iau putina spuma sa gust ca apoi sa gust cu mare drag din mustul proaspat si cald de la "sdrobitor" ( - in moldova asa se numeste "aparatu`" ala cu care se zdrobesc strugurii). O sa privesc la o gradina cu crizanteme si dalii, o sa ma joc cu Milli...mai intai voi face cunostinta cu ea si sper sa nu ma muste....o sa manac probabil gogosi si o sa beau apa deizvor, rece, rece1 o sa ma uit prin gradinile din imprejurimi si poate, asa, de dragul copilariei o sa escaladez un gard sa fur un mar sau o pruna....( daca or mai fi), o sa merg poate la tanti Marcica sa ii cer o cana de lapte abia muls de la vaca cu spuma cu tot si o sa il beau, o sa merg sa imi tai o ceapa cu branzica si cu mamaliguta rece si o bucata de slanina....o sa iau scooterul celui mai batran scuterist si o sa ma sparg putin in figuri pe ulitele satului...o sa ma alint si o sa ma prostesc fara sa imi pese ......
Gata, deja salivez, am plecat!
Cronica de vineri cu soare
Am iesit dimineata pe balcon si soarele era ascuns de mine. Vai! Asa m-am suparat pe el ca am fugit repede in bucatarie si m-am jucat cu putina apa, 2 pliculete cu ceai, o feliuta de lamaie si miere de albine...am revenit si am salutat florile...si asa, de dupa un colt de nor a iesit si soarele! Sa fi fost atras de mirosul de ceai?..hmm..ii dau si lui daca vrea ca am in jur de 24 de sortimente..la alegere!
In weeknd o sa fiu plecata...si stiu sigur ca o sa fie super! Si mai stiu ca lucrurile se vor linisti pe calea mea de calator in viata asta si o sa fie bine!
Ma duc sa termin ceaiul si sa mai vad ce imi pun in bagaj!
In weeknd o sa fiu plecata...si stiu sigur ca o sa fie super! Si mai stiu ca lucrurile se vor linisti pe calea mea de calator in viata asta si o sa fie bine!
Ma duc sa termin ceaiul si sa mai vad ce imi pun in bagaj!
joi, 24 septembrie 2009
Preiau leapsa....
Daca ti se da o leapsa o iei, nu? Ia se vedem ce imi iese mie:
1. Daca ai putea sa intri si sa traiesti intr-o carte care ar fi aceasta? Motiveaza alegerea facuta! (Dar intr-un film? Dar intr-un cantec?)
Carte: In "Pe aripile vantului" pentru ca imi place perioada aia, balurile, valsurile....
Film: Sweet November pentru ca imi place ideea Sarei de a incerca sa ajuti oamenii sa vada ce e in jurul lor, sa invete sa se bucure de lucrurile marunte.
Cantec: "Decembre"- Alifantis pentru ca uneori si mie imi vine sa spun: " Eu nu ma mai duc azi acasa!"
2. Daca ai putea sa iti alegi prenumele care ar fi acesta? Dar in cazul in care ai fi fost de gen opus?
Madalina/Mircea
3. In ce alta tara ai vrea sa traiesti pentru un an si de ce?
Spania! Acolo unde intorci capul este muzica si iubire! Acolo nimeni nu se sfieste sa arate ca stie sa iubeasca.....Acolo simti iubirea!
4. Care e visul cel mai neobisnuit pe care l-ai avut si ti-l amintesti?
La 2 ani dupa moartea tatalui meu, cand el era intr-un lac si aproape se ineca si ma ruga frumos sa il salvez, ca sunt singura care pot.
5. Povesteste o zi din viata ta imaginandu-ti ca esti un animal.
Delfin mi-ar placea si stiu sigur ca multi dintre voi va asteptati la asta.
As inota in preajma ambarcatiunilor, as sta la poze, as face nenumarate tumbe, as face oamenii fericiti! Nu as sta deloc sa ma odihnesc, as fi mereu in preajma oamenilor!
6. Daca ai putea trai in pielea altcuiva, pentru o perioada limitata de timp, cine ar fi aceasta persoana si de ce ai ales-o?
In pielea oamenilor rai, sa incerc sa ii fac mai buni.
7.Daca te-ai trezi singur pe lume, care crezi ca ti-ar fi primele ganduri si ce ai face prima data?
Am simtit asta intr-un vis...As plange la inceput, apoi m-as intreba cu ce am gresit eu de am ramas singura? Si as astepta sa se intample o minune ....
Mai departe sa preia leapsa asta Mihaela, Alina, Fontzy, Ralu.
1. Daca ai putea sa intri si sa traiesti intr-o carte care ar fi aceasta? Motiveaza alegerea facuta! (Dar intr-un film? Dar intr-un cantec?)
Carte: In "Pe aripile vantului" pentru ca imi place perioada aia, balurile, valsurile....
Film: Sweet November pentru ca imi place ideea Sarei de a incerca sa ajuti oamenii sa vada ce e in jurul lor, sa invete sa se bucure de lucrurile marunte.
Cantec: "Decembre"- Alifantis pentru ca uneori si mie imi vine sa spun: " Eu nu ma mai duc azi acasa!"
2. Daca ai putea sa iti alegi prenumele care ar fi acesta? Dar in cazul in care ai fi fost de gen opus?
Madalina/Mircea
3. In ce alta tara ai vrea sa traiesti pentru un an si de ce?
Spania! Acolo unde intorci capul este muzica si iubire! Acolo nimeni nu se sfieste sa arate ca stie sa iubeasca.....Acolo simti iubirea!
4. Care e visul cel mai neobisnuit pe care l-ai avut si ti-l amintesti?
La 2 ani dupa moartea tatalui meu, cand el era intr-un lac si aproape se ineca si ma ruga frumos sa il salvez, ca sunt singura care pot.
5. Povesteste o zi din viata ta imaginandu-ti ca esti un animal.
Delfin mi-ar placea si stiu sigur ca multi dintre voi va asteptati la asta.
As inota in preajma ambarcatiunilor, as sta la poze, as face nenumarate tumbe, as face oamenii fericiti! Nu as sta deloc sa ma odihnesc, as fi mereu in preajma oamenilor!
6. Daca ai putea trai in pielea altcuiva, pentru o perioada limitata de timp, cine ar fi aceasta persoana si de ce ai ales-o?
In pielea oamenilor rai, sa incerc sa ii fac mai buni.
7.Daca te-ai trezi singur pe lume, care crezi ca ti-ar fi primele ganduri si ce ai face prima data?
Am simtit asta intr-un vis...As plange la inceput, apoi m-as intreba cu ce am gresit eu de am ramas singura? Si as astepta sa se intample o minune ....
Mai departe sa preia leapsa asta Mihaela, Alina, Fontzy, Ralu.
miercuri, 23 septembrie 2009
Imi place!
... Pun frumos pe noptiera pe Maitrey a lui Eliade..am terminat-o si acum asa, inainte de somnic, intru putin pe bloguri sa mai vad ce si cum posteaza lumea. Ma duc la nashica pe blog sa vad daca mi-a raspuns la comment- nu a raspuns, sper ca nu e la mititica..nu de alta, sa ma duc sa duc un chec cu nuca l politisti, sa le spun ca nashul fara ea nu va rezista, ca sigur ce lipseste din supermarchet nu a furat ea...si apoi o bag si pe aia ca daca stiti voi ca e ea...nu-i asa ca o iertati? ma lasati fara nasa????!!!!!- apoi merg sa il citesc pe Cabral si inca altele.
Imi place sa citesc ce scriu si altii...sa le vad trairile, problemele, provocarile. Ma intorc la nashica si ma mai uit pe pagina ei si vad un link de blog...Intru si vad un post cu un tribut adus lui MJ si credeti-ma ca ma uitam si am aplaudat singura in casa. Nu imi venea sa cred ca la noi, la romani, a fost facut asa ceva! Am intrat pe youtube si am vazut clipul+comentariile.....
Am ramas....
Imi place sa citesc ce scriu si altii...sa le vad trairile, problemele, provocarile. Ma intorc la nashica si ma mai uit pe pagina ei si vad un link de blog...Intru si vad un post cu un tribut adus lui MJ si credeti-ma ca ma uitam si am aplaudat singura in casa. Nu imi venea sa cred ca la noi, la romani, a fost facut asa ceva! Am intrat pe youtube si am vazut clipul+comentariile.....
Am ramas....
marți, 22 septembrie 2009
Concertul Alinei....
..Din pacate nu am putut sta pana la sfarsit....aveam emisiune la radio si chiar imi pare rau....Ca de obicei m-am simtit atat de bine si cele 90 de minute cat am stat acolo!
Sper totusi sa reusesc sa stau la urmatorul mai mult, cel de pe 30 septembrie! Si acolo nu mai fug Alina, iti promit!
Mi-am adus aminte de o discutie pe drmul de intoarcere de la munte cu naseii mei cand ne intrebam daca exista melodii care nu sunt de dragoste..si noi nu prea am gasit decat cele pentru copii...dar stiu sigur ca..exista ! Poate ma luminati voi si mi le spuneti!
Gata, ca ma pregatesc de emisiune!
Sper totusi sa reusesc sa stau la urmatorul mai mult, cel de pe 30 septembrie! Si acolo nu mai fug Alina, iti promit!
Mi-am adus aminte de o discutie pe drmul de intoarcere de la munte cu naseii mei cand ne intrebam daca exista melodii care nu sunt de dragoste..si noi nu prea am gasit decat cele pentru copii...dar stiu sigur ca..exista ! Poate ma luminati voi si mi le spuneti!
Gata, ca ma pregatesc de emisiune!
Iaca, viitor tiran!
Matusa (intervalul 4 noiembrie - 3 decembrie)
Element specific: foc.
Culoare: liliachiu.
Planta reprezentativa: eucalipt.
Lunile benefice: noiembrie, martie.
Ziua norocoasa: sambata.
Simtul accentuat: gustul.
Simbolul prin care este reprezentata Matusa in astrologia africana este un bat de lemn, care semnifica imputernicirea de a da comenzi, pe care natura le stabileste asupra omului. Sunt marile supravietuitoare ale zodiacului, mereu ducand cate o lupta cu ceilalti sau cu ele insele. Daca esti nascuta in zodia Matusii, esti dotata cu o pasiune iesita din comun, insa principalul tau defect este incapatanarea, intoleranta excesiva. In zodia ta, s-au nascut multi fanatici si tirani si mereu iti duci la bun sfarsit planurile, chiar daca in unele cazuri apelezi la viclenie si chiar la egoism. Totusi, oamenii apropiati vor gasi in tine cel mai de nadejde om, pentru ca esti capabila de sacrificii marete.
Element specific: foc.
Culoare: liliachiu.
Planta reprezentativa: eucalipt.
Lunile benefice: noiembrie, martie.
Ziua norocoasa: sambata.
Simtul accentuat: gustul.
Simbolul prin care este reprezentata Matusa in astrologia africana este un bat de lemn, care semnifica imputernicirea de a da comenzi, pe care natura le stabileste asupra omului. Sunt marile supravietuitoare ale zodiacului, mereu ducand cate o lupta cu ceilalti sau cu ele insele. Daca esti nascuta in zodia Matusii, esti dotata cu o pasiune iesita din comun, insa principalul tau defect este incapatanarea, intoleranta excesiva. In zodia ta, s-au nascut multi fanatici si tirani si mereu iti duci la bun sfarsit planurile, chiar daca in unele cazuri apelezi la viclenie si chiar la egoism. Totusi, oamenii apropiati vor gasi in tine cel mai de nadejde om, pentru ca esti capabila de sacrificii marete.
News! News! News!
Sa incepem cu Buna dimineata ca este ora 1.29 si asa e frumos. Multi dintre cunoscuti nu prea stiu ce mi s-a mai intamplat in ultimul timp si sigur ar dori sa stie, sa auda ca daca nu parca simt ca mor de curiozitate.
Buuun, sa incepem cu stirile:) parca as fi la radio si ma pregatesc...tusesc, dau o proba de microfon sa vad cum ma aud, imi scot inaltele:D si apoi bang incep sa torn.
De cca o luna am inceput sa colaborez cu Radio Deea si la o emisiune si pe partea de PR/Comunicare. Luni, Marti, Joi si Vineri de la orele 22.00 sunt prezenta acolo. Imi place ceea ce fac si in felul asta imi largesc si cercul de cunoscuti.
Nu mai sunt implicata in nici o relatie matrimoniala, ca sunt unii care ma intreaba si cu Silviu? cum mai merg lucrurile? Sunt singura si NU! NU SUNT IN CAUTARE. Nu e vremea acum.
Am fost la astrolog si am fost uimita si in acelasi timp placut surrpinsa de ceea ce se intampla in astrograma mea. Va spus asa, pe scurt, ca sunt o norocoasa si in viata anterioara am fost medic.
Cu sanatatea nu stau perfect dar am convingerea ca se va rezolva problema...trebuie! Sunt sigura ca asa va fi! Sunt optimista, nu?
Nu mai vreau sa ma gandesc la momentele urate si grele deoarece alea sunt neinsemnate, am multe motive de bucurie si multi oameni atat de dragi langa mine!
Mi-am tras o super pereche de nasi si mi-s mandra de ei! Sper sa gust si eu cu finul lor aceeasi fercire care o impartasesc ei. ( Il gasesc eu si pe fin, cum spuneam..nu acum..mai asteptam).
Mi-am luat doua flori superbe si uite asa am in familia de flori 6 copii frumosi. Vor mai fi doua, dar astept sa le schimb in casuta definitova.
Bijou si-a gasit alta stapana si chiar daca sunt seri cand inchid usa la balcon si am reflexul sa ma uit sa nu il fi uitat pe balcon, mai gasesc cate o minge de a lui, mai las usa la baie deschisa..dar incet, incet o sa ma dezvat de astea.
Am descoperit ca sunt alergica la branduse, asa ca de acum o sa ma multumesc sa le privesc si nu o sa le mai rup.
Cam asta e pe scurt update-ul cu care va plictisesc azi, dar asta ca sa nu imi sariti in cap ca iar nu mai stiti ce e cu mine.
Buuun, sa incepem cu stirile:) parca as fi la radio si ma pregatesc...tusesc, dau o proba de microfon sa vad cum ma aud, imi scot inaltele:D si apoi bang incep sa torn.
De cca o luna am inceput sa colaborez cu Radio Deea si la o emisiune si pe partea de PR/Comunicare. Luni, Marti, Joi si Vineri de la orele 22.00 sunt prezenta acolo. Imi place ceea ce fac si in felul asta imi largesc si cercul de cunoscuti.
Nu mai sunt implicata in nici o relatie matrimoniala, ca sunt unii care ma intreaba si cu Silviu? cum mai merg lucrurile? Sunt singura si NU! NU SUNT IN CAUTARE. Nu e vremea acum.
Am fost la astrolog si am fost uimita si in acelasi timp placut surrpinsa de ceea ce se intampla in astrograma mea. Va spus asa, pe scurt, ca sunt o norocoasa si in viata anterioara am fost medic.
Cu sanatatea nu stau perfect dar am convingerea ca se va rezolva problema...trebuie! Sunt sigura ca asa va fi! Sunt optimista, nu?
Nu mai vreau sa ma gandesc la momentele urate si grele deoarece alea sunt neinsemnate, am multe motive de bucurie si multi oameni atat de dragi langa mine!
Mi-am tras o super pereche de nasi si mi-s mandra de ei! Sper sa gust si eu cu finul lor aceeasi fercire care o impartasesc ei. ( Il gasesc eu si pe fin, cum spuneam..nu acum..mai asteptam).
Mi-am luat doua flori superbe si uite asa am in familia de flori 6 copii frumosi. Vor mai fi doua, dar astept sa le schimb in casuta definitova.
Bijou si-a gasit alta stapana si chiar daca sunt seri cand inchid usa la balcon si am reflexul sa ma uit sa nu il fi uitat pe balcon, mai gasesc cate o minge de a lui, mai las usa la baie deschisa..dar incet, incet o sa ma dezvat de astea.
Am descoperit ca sunt alergica la branduse, asa ca de acum o sa ma multumesc sa le privesc si nu o sa le mai rup.
Cam asta e pe scurt update-ul cu care va plictisesc azi, dar asta ca sa nu imi sariti in cap ca iar nu mai stiti ce e cu mine.
luni, 21 septembrie 2009
Cum ar trebui sa fie el...
De multe ori luam foc la intrebarea " cum ti-l imaginezi?"....si dadeam din colt in colt, ma gandeam si incercam sa spun cate ceva despre el; apoi cand l-am intalnit si eram convinsa ca e el nu mai conteneam sa spun tuturor cat de frumos e, cat de dulce, de amabil. Si ce daca nu e al meu cu totul? Va fi! Sunteti voi invidiosi!
A trecut vreme, nu multa, si normal ca iar am auzit: " eeee, nu era el, acum ce vrei?". Recunosc ca dupa raspunsul dat au cam inghitit in sec unii, altii m-au felicitat! prima data acest raspuns i l-am dat unei prietene; fiind intre fete vorbeam si noi si de aia si de ala si de aia si a venit si randul barbtilor, evident. De la un subiect la altul , ea stiind despre mine ca am principii destul de puternice si de neclintit si cu frica de Dzeu s-a aratat revoltata cand i-am spus ca barbatul pe care l-as mai accepta langa mine si probabil l-as putea iubi trebuie sa fie mai destept ca mine, romanitc, sa aiba mai multi bani ca mine si un penis peste medie. A ramas saraca perplexa....bine, toate isi doresc asta dar eu sa urlu asa, si sa o spun direct? Nu se face Simona!
Deh, faza cu inteligenta, romantismul si penisul cred ca o intelegem, noi , femeile! dar....era ea contrariata si ma intreba:" "Daca ai tu bani si el e destept si in pat te satisface, ti-o trage bine, de ce sa aiba si el bani?"... "Pai d-aia!" Hai sa iti explic : un barbat care e sarac si nu are finante si-a facut o cultura doar din ceea ce a citit, fiind inteligent, si nu dintr-o experienta de viata. Nu a calatorit, nu s-a invartiti in cercuri de oameni rafinati, nu are un stil al lui format..intelegeti? Mai pe scurt..nu are ceea ce numim noi CLASA.
Banii, avutia confera o siguranta care da nastere unei arogante, sa ii spun asa, benefice. Barbatul care e bogat si are siguranta financiara nu va lasa capul plecat in fata nimanui, nu ma va pune pe mine intr-o postura neplacuta si stanjenitoare si sigur nu va ridica din umeri intr-o situatie dificila.
Sunt constienta ca nu este ceva sigur si nici general valabil, dar privind lucrurile altfel, intr-o forma sau alta, barbatii capata o aura foarte interesanta atunci cand sunt potenti si financir. Sunt rafinati.
EH, uite, de aceea nu as putea iubi, cand o fi sa se intampla din nou, un barbat care nu are bani, nu pentru ca vreau sa ma intretina, ( sa imi dea cardul lui si sa ma duc la shopping, sa visez azi ceva si a doua zi sa imi ia...sunt capabila sa imi ating singura visele materiale, mereu mi-am luat ce mi-am dorit...) ci pentru ca barbatul trebuie sa fie mai bun ca mine. Iar eu, din pacate pentru ei, sunt destul de buna! Si am descoperit asta cand mi-am facut o analiza mai amanuntita!
Nu sunt multumiti intrutotul cei carora le dau raspunsul, unii ma aplauda si imi admira curajul de a recunoaste asta iar altii deja spun ca ei cunosc persoane care ar fi oarecum la nivelul asta, mai mic o masura, care nu au facut-o -ha ha ha- dar se poate aranja ceva.
Ma puteti judeca sau sa ma dezaprobati dar eu stiu ca chiar asta imi doresc pentru mine; pentru ca stiu sa fiu o doamna in orice fel de imprejurare, pentru ca stiu sa incurajez si ridica mereu oamenii cand sunt in impas, pentru ca am bani si imi permit un trai ceva mai superior decat limita normalului, pentru ca stiu in pat sa ofer placere si sa satisfac dorinte si fantezii, pentru ca nu as face pe nimeni sa plece capul din cauza mea si mai ales pentru ca sunt buna, si fara lipsa de modestie, sunt buna in tot ceea ce fac!
A trecut vreme, nu multa, si normal ca iar am auzit: " eeee, nu era el, acum ce vrei?". Recunosc ca dupa raspunsul dat au cam inghitit in sec unii, altii m-au felicitat! prima data acest raspuns i l-am dat unei prietene; fiind intre fete vorbeam si noi si de aia si de ala si de aia si a venit si randul barbtilor, evident. De la un subiect la altul , ea stiind despre mine ca am principii destul de puternice si de neclintit si cu frica de Dzeu s-a aratat revoltata cand i-am spus ca barbatul pe care l-as mai accepta langa mine si probabil l-as putea iubi trebuie sa fie mai destept ca mine, romanitc, sa aiba mai multi bani ca mine si un penis peste medie. A ramas saraca perplexa....bine, toate isi doresc asta dar eu sa urlu asa, si sa o spun direct? Nu se face Simona!
Deh, faza cu inteligenta, romantismul si penisul cred ca o intelegem, noi , femeile! dar....era ea contrariata si ma intreba:" "Daca ai tu bani si el e destept si in pat te satisface, ti-o trage bine, de ce sa aiba si el bani?"... "Pai d-aia!" Hai sa iti explic : un barbat care e sarac si nu are finante si-a facut o cultura doar din ceea ce a citit, fiind inteligent, si nu dintr-o experienta de viata. Nu a calatorit, nu s-a invartiti in cercuri de oameni rafinati, nu are un stil al lui format..intelegeti? Mai pe scurt..nu are ceea ce numim noi CLASA.
Banii, avutia confera o siguranta care da nastere unei arogante, sa ii spun asa, benefice. Barbatul care e bogat si are siguranta financiara nu va lasa capul plecat in fata nimanui, nu ma va pune pe mine intr-o postura neplacuta si stanjenitoare si sigur nu va ridica din umeri intr-o situatie dificila.
Sunt constienta ca nu este ceva sigur si nici general valabil, dar privind lucrurile altfel, intr-o forma sau alta, barbatii capata o aura foarte interesanta atunci cand sunt potenti si financir. Sunt rafinati.
EH, uite, de aceea nu as putea iubi, cand o fi sa se intampla din nou, un barbat care nu are bani, nu pentru ca vreau sa ma intretina, ( sa imi dea cardul lui si sa ma duc la shopping, sa visez azi ceva si a doua zi sa imi ia...sunt capabila sa imi ating singura visele materiale, mereu mi-am luat ce mi-am dorit...) ci pentru ca barbatul trebuie sa fie mai bun ca mine. Iar eu, din pacate pentru ei, sunt destul de buna! Si am descoperit asta cand mi-am facut o analiza mai amanuntita!
Nu sunt multumiti intrutotul cei carora le dau raspunsul, unii ma aplauda si imi admira curajul de a recunoaste asta iar altii deja spun ca ei cunosc persoane care ar fi oarecum la nivelul asta, mai mic o masura, care nu au facut-o -ha ha ha- dar se poate aranja ceva.
Ma puteti judeca sau sa ma dezaprobati dar eu stiu ca chiar asta imi doresc pentru mine; pentru ca stiu sa fiu o doamna in orice fel de imprejurare, pentru ca stiu sa incurajez si ridica mereu oamenii cand sunt in impas, pentru ca am bani si imi permit un trai ceva mai superior decat limita normalului, pentru ca stiu in pat sa ofer placere si sa satisfac dorinte si fantezii, pentru ca nu as face pe nimeni sa plece capul din cauza mea si mai ales pentru ca sunt buna, si fara lipsa de modestie, sunt buna in tot ceea ce fac!
duminică, 20 septembrie 2009
Un week-end frumos
Nu-i asa ca va asteptati la vesti bune ? Ei bine vi le dau:)
Sambata dimineata la 09.00 ma urcam in masina si impreuna ca persoane dragi am fugit spre Muntele Rosu...Ehe..si ce frumos a fost...am urcat pe crestele Muntilor Ciucas, am fost viteji si am ales drumul mai greu...eeee...dar noi suntem invingatori in toate si chiar a fost frumos. Cu rucsacii in spinare am ajuns in varf de unde am avut o priveliste superba...ca sa nu mai spun ca tot drumul a fost presarat cu branduse...ne-am pus si noi, fetele, branduse in par si am continuat sa urcam.
He he, am invins vremea care ne pacalea ca va ploua..erau ceva nori adunati, dar cand am ajuns noi, oamenii fericiti acolo s-au dispersat si am putu sa ne bucuram de soare....Mai aveam putin si ajungeam pe platou ...sa intindem patura, sa scoatem senviciurile si sa mancam....
- Hey! Priviti! Aia sunt iepuri sau ce aratari or fi? exclam eu fericita ca vad ceva care misca...Grupu se uita si nasu`ne spune:
- Sa nu fie caini ciobanesti, de stana..ca atunci e mai frumos!....Toti privim inspre acea directie si cand sa mai comentam putin iaca ceva picuri de ploaie ne cam supara....
- Mancam sau coboram? se aude vocea nasei...
- Hai, o sa vina soarele; si pana vine soarele iepurii Simonei sunt tot mai aproape de noi! spune Ciprian aratand in directia unde vazusem eu "iepurasii"....
Picaturile au fugit alungate de Printesa noastra si intindem patura, scoatem merindele si cand sa purcedem la mancare.....Corina speriata :
- Au! Sunt caini! Uite-i! ...Mi-e frica! si se apropie de Ciprian...Hmmm....Ce sa le dam noi lor mancare , ca apoi nu mai scapam de ei ....s-au asezat in jurul nostru cuminti asteptand parca sa scapam ceva sau sa ni se faca mila dar noi nimic....
Nasul se ridica si asa cum a infruntat si ursul se ia si de ei:
- Plecati de aici! Hai, valea si sa nu va aud! si arata cu mana spre padure....Dar ei parca erau surzi; s-au mutat putin mai incolo dar tot langa noi. Ne-am mancat noi senviciurile si am strans frumos tot, nelasand nimic in natura si am hotarat sa o luam inapoi, pe traseu..dar am taiat putin drumul si uita-te la noi printre braduti mici si nevinovati, branduse si ciuperci imense....mai alunecand, mai uitandu-ne in spate la cei 3 prieteni ai nostrii care mergeau dupa noi...si ajungem aproape de poalele muntilor....si realizam ce act de bravism am facut noi urcand pe partea abrupta a versantului...dar..a fost fun, asa cum a spus si Ciprian...Am luat-o incet incet spre cabana...in timp ce eu stranutam de mare zor....si da-i si da-i si sareau saracii oameni cu "Noroc", cu "Sanatate" dar eu sa ma mai potolesc..pauza...Ma uit la brandusele adunate si .....gandesc cu voce tare:
- Daca sunt alergica la branduse?.....si le las frumos jos, imi iau ramas bun de la ele si desigur ca....ati ghicit, nu am mai stranutat!....
Ajungem la masina, ne imbarcam, nu inainte de a bea o bere, suc sau apa la cabana Muntele Rosu ....si plecam spre Bucuresti...cere nasa un CD cu hituri si parca a fost un CD cu povesti sau cantece de leagan ca am adormit cu totii, mai putin nasica...ea a condus saraca....
Eh, ne-am trezit pe rand, asa...ne uitam la ceas, la drum si eram fericiti in sinea noastra ca am fost la munte, am urcat, am lasat pe acolo ganduri, tristeti, trecut si altele...am revenit in Bucuresti mai voiosi, mai fericiti si mai plini de forta pentru o noua saptamana de activitate!
Duminica zi de "hodina" si relaxare pentru picioruse....un film, o clatita din ce a mai ramas de pe munte si gata...ne pregatim de plecat la mama! Va fi frumos acolo!
Sar`mana nasica!
P.S. Am si ceva vesti bune dar va dau detalii mai multe cand o sa fie vremea!
Sambata dimineata la 09.00 ma urcam in masina si impreuna ca persoane dragi am fugit spre Muntele Rosu...Ehe..si ce frumos a fost...am urcat pe crestele Muntilor Ciucas, am fost viteji si am ales drumul mai greu...eeee...dar noi suntem invingatori in toate si chiar a fost frumos. Cu rucsacii in spinare am ajuns in varf de unde am avut o priveliste superba...ca sa nu mai spun ca tot drumul a fost presarat cu branduse...ne-am pus si noi, fetele, branduse in par si am continuat sa urcam.
He he, am invins vremea care ne pacalea ca va ploua..erau ceva nori adunati, dar cand am ajuns noi, oamenii fericiti acolo s-au dispersat si am putu sa ne bucuram de soare....Mai aveam putin si ajungeam pe platou ...sa intindem patura, sa scoatem senviciurile si sa mancam....
- Hey! Priviti! Aia sunt iepuri sau ce aratari or fi? exclam eu fericita ca vad ceva care misca...Grupu se uita si nasu`ne spune:
- Sa nu fie caini ciobanesti, de stana..ca atunci e mai frumos!....Toti privim inspre acea directie si cand sa mai comentam putin iaca ceva picuri de ploaie ne cam supara....
- Mancam sau coboram? se aude vocea nasei...
- Hai, o sa vina soarele; si pana vine soarele iepurii Simonei sunt tot mai aproape de noi! spune Ciprian aratand in directia unde vazusem eu "iepurasii"....
Picaturile au fugit alungate de Printesa noastra si intindem patura, scoatem merindele si cand sa purcedem la mancare.....Corina speriata :
- Au! Sunt caini! Uite-i! ...Mi-e frica! si se apropie de Ciprian...Hmmm....Ce sa le dam noi lor mancare , ca apoi nu mai scapam de ei ....s-au asezat in jurul nostru cuminti asteptand parca sa scapam ceva sau sa ni se faca mila dar noi nimic....
Nasul se ridica si asa cum a infruntat si ursul se ia si de ei:
- Plecati de aici! Hai, valea si sa nu va aud! si arata cu mana spre padure....Dar ei parca erau surzi; s-au mutat putin mai incolo dar tot langa noi. Ne-am mancat noi senviciurile si am strans frumos tot, nelasand nimic in natura si am hotarat sa o luam inapoi, pe traseu..dar am taiat putin drumul si uita-te la noi printre braduti mici si nevinovati, branduse si ciuperci imense....mai alunecand, mai uitandu-ne in spate la cei 3 prieteni ai nostrii care mergeau dupa noi...si ajungem aproape de poalele muntilor....si realizam ce act de bravism am facut noi urcand pe partea abrupta a versantului...dar..a fost fun, asa cum a spus si Ciprian...Am luat-o incet incet spre cabana...in timp ce eu stranutam de mare zor....si da-i si da-i si sareau saracii oameni cu "Noroc", cu "Sanatate" dar eu sa ma mai potolesc..pauza...Ma uit la brandusele adunate si .....gandesc cu voce tare:
- Daca sunt alergica la branduse?.....si le las frumos jos, imi iau ramas bun de la ele si desigur ca....ati ghicit, nu am mai stranutat!....
Ajungem la masina, ne imbarcam, nu inainte de a bea o bere, suc sau apa la cabana Muntele Rosu ....si plecam spre Bucuresti...cere nasa un CD cu hituri si parca a fost un CD cu povesti sau cantece de leagan ca am adormit cu totii, mai putin nasica...ea a condus saraca....
Eh, ne-am trezit pe rand, asa...ne uitam la ceas, la drum si eram fericiti in sinea noastra ca am fost la munte, am urcat, am lasat pe acolo ganduri, tristeti, trecut si altele...am revenit in Bucuresti mai voiosi, mai fericiti si mai plini de forta pentru o noua saptamana de activitate!
Duminica zi de "hodina" si relaxare pentru picioruse....un film, o clatita din ce a mai ramas de pe munte si gata...ne pregatim de plecat la mama! Va fi frumos acolo!
Sar`mana nasica!
P.S. Am si ceva vesti bune dar va dau detalii mai multe cand o sa fie vremea!
vineri, 18 septembrie 2009
De azi incep sa cresc!
Bun....am mai spus asta, nu? Mereu avertizam ca o sa fac si o sa dreg dar nu prea reuseam eu asa cum imi propuneam.
Ei bine, de azi mi-am propus sa cresc dar in alt fel..mi-am propus sa cresc flori si sa le iubesc...am deja 3 si inca 4 asteapta sa prinda radacini sa isi primeasca in dar ghiveciul, o sa imi fac in camera coltul verde, un colt doar al meu ..cu flori multe si frumoase. Si o sa le vorbesc, ca am citit undeva ca si mai frumos si fericite cresc florile tunci cand vorbesti cu ele si cand le dragalesti. Si eu iubesc florile!!!! Am spus asta mereu!
De azi o sa analizez fiecare pas care il fac si o sa ma bucur de fiecare vorba care mi se spune, o sa ma bucur de toate persoanele din jurul meu si o sa imi sun toti prietenii cu care nu am mai vorbit de luni de zile, de saptamani, de zile, de ieri si o sa ii intreb ce fac, cum sunt si sa le spun ca imi sunt dragi....O sa fac ceea ce mi-am dorit mereu sa fac dar am tot spus ca am timp..o sa merg la Bacau la Dna diriginta din generala cu un buchet de frezii si o sa ii multumesc pentru increderea care a avut-o mereu in mine, o sa merg la preotul meu duhovnic si o sa ii duc o icoana si o sa il rog frumos sa se roage pentru tatal meu, o sa sun persoanele care m-au dezamgit si o sa le spun tot ce au gresit , ca sa ma eliberez de trairile negative.
Nu voi mai fi furioasa si nici nu voi mai plange...Nu ma ajuta cu nimic...prefer sa lupt, sa privesc rasaritul de soare ca o noua zi care imi da oportunitatea sa fac lucruri noi, sa cunosc oameni noi, sa spun oamenilor dragi ca ii iubesc. Nu mai vreau sa pierd nici o secunda plangand, suferind....trebuie sa trec peste, sa gandesc pozitiv si sa imi spun ca cei care vor sa ma faca sa sufar probabil sunt invidiosi, probabil nu isi gasesc linistea de care au nevoie...si asta sa nu ma afecteze...sa ma gandesc cati oameni am in jurul meu, cati oameni ma iubesc si ma sprijina, cati oameni au incredere in mine si cati oameni se bazeaza pe mine......cati oameni ma iau ca pe un etalon si imi spun mereu ca ma admira...da, am si aceste persoane dar eu, orbita de alte lucruri, neinsemnate, nu ii vedeam si mare greseala faceam.
De azi, cand voi intampina probleme nu voi plange, nu voi intra inpanica...sunt mai puternica decat ma vad si ma cred....voi sta si voi analiza, voi calcula si voi face tot posibilul sa rezolv problema cat mai repede; cu cat mai repede este rezolvata cu atat mai bine pentru mine....
Voi repeta mereu ca trebuie sa am incredere in mine si ca sunt o persoana deosebita, ca sunt o persoana puternica si ca pot invinge mereu....Eu sunt cea mai importanta pentru mine si apoi cei din jurul meu, eu am forta sa imi rezolv problemele si nu sa ma astept la cei din jurul meu!
Voi arde trecutul intr-o scrisoare, il voi scrie asa, frumos, cu buchiile limbii romane si apoi il voi arde o data pentru totdeauna, vreau sa traiesc, vreau sa zambesc si vreau sa mi se intample minuni in viata mea, de aceea le voi deschide calea si le voi lasa sa vina, sunt pe aproape, le simt..trebuie doar sa fiu eu pregatita sa le primesc!
Ei bine, de azi mi-am propus sa cresc dar in alt fel..mi-am propus sa cresc flori si sa le iubesc...am deja 3 si inca 4 asteapta sa prinda radacini sa isi primeasca in dar ghiveciul, o sa imi fac in camera coltul verde, un colt doar al meu ..cu flori multe si frumoase. Si o sa le vorbesc, ca am citit undeva ca si mai frumos si fericite cresc florile tunci cand vorbesti cu ele si cand le dragalesti. Si eu iubesc florile!!!! Am spus asta mereu!
De azi o sa analizez fiecare pas care il fac si o sa ma bucur de fiecare vorba care mi se spune, o sa ma bucur de toate persoanele din jurul meu si o sa imi sun toti prietenii cu care nu am mai vorbit de luni de zile, de saptamani, de zile, de ieri si o sa ii intreb ce fac, cum sunt si sa le spun ca imi sunt dragi....O sa fac ceea ce mi-am dorit mereu sa fac dar am tot spus ca am timp..o sa merg la Bacau la Dna diriginta din generala cu un buchet de frezii si o sa ii multumesc pentru increderea care a avut-o mereu in mine, o sa merg la preotul meu duhovnic si o sa ii duc o icoana si o sa il rog frumos sa se roage pentru tatal meu, o sa sun persoanele care m-au dezamgit si o sa le spun tot ce au gresit , ca sa ma eliberez de trairile negative.
Nu voi mai fi furioasa si nici nu voi mai plange...Nu ma ajuta cu nimic...prefer sa lupt, sa privesc rasaritul de soare ca o noua zi care imi da oportunitatea sa fac lucruri noi, sa cunosc oameni noi, sa spun oamenilor dragi ca ii iubesc. Nu mai vreau sa pierd nici o secunda plangand, suferind....trebuie sa trec peste, sa gandesc pozitiv si sa imi spun ca cei care vor sa ma faca sa sufar probabil sunt invidiosi, probabil nu isi gasesc linistea de care au nevoie...si asta sa nu ma afecteze...sa ma gandesc cati oameni am in jurul meu, cati oameni ma iubesc si ma sprijina, cati oameni au incredere in mine si cati oameni se bazeaza pe mine......cati oameni ma iau ca pe un etalon si imi spun mereu ca ma admira...da, am si aceste persoane dar eu, orbita de alte lucruri, neinsemnate, nu ii vedeam si mare greseala faceam.
De azi, cand voi intampina probleme nu voi plange, nu voi intra inpanica...sunt mai puternica decat ma vad si ma cred....voi sta si voi analiza, voi calcula si voi face tot posibilul sa rezolv problema cat mai repede; cu cat mai repede este rezolvata cu atat mai bine pentru mine....
Voi repeta mereu ca trebuie sa am incredere in mine si ca sunt o persoana deosebita, ca sunt o persoana puternica si ca pot invinge mereu....Eu sunt cea mai importanta pentru mine si apoi cei din jurul meu, eu am forta sa imi rezolv problemele si nu sa ma astept la cei din jurul meu!
Voi arde trecutul intr-o scrisoare, il voi scrie asa, frumos, cu buchiile limbii romane si apoi il voi arde o data pentru totdeauna, vreau sa traiesc, vreau sa zambesc si vreau sa mi se intample minuni in viata mea, de aceea le voi deschide calea si le voi lasa sa vina, sunt pe aproape, le simt..trebuie doar sa fiu eu pregatita sa le primesc!
miercuri, 16 septembrie 2009
parcul..si eu
..de multe ori ma regasesc pe mine intr-o plimbare prin parc, printre banci singure sau cu indragostiti pe ele, cu mame care isi privesc copii cum se joaca.....cu rolleri care se bucura de aleile foarte bune ale IOR-ului...Rasete cristaline de copii, batrani care se plimba alene prin parc.....Atat de multe vieti si ganduri...toate intr-un perimetru verde si placut aranjat cu alei, pomi, flori, banci, leagane, iarba....Ma asez pe o banca si imi las creierul sa zburde..la mp3 se aude Merg mai departe .....ma uit in jur si inchid ochii...NU!...aici nu voi lasa lacrimile sa imi contopeasca ochii.....aici prefer sa gandesc clar si linistit. Ma gandesc la ziua de maine.....oare cum va fi? oare ce mi se va spune?....oare voi iesi de acolo zambind? Cred ca da....Imi doresc asta!...
"- Astea sunt cheile tale?" intreba o mogaldeata si ma tragea de maneca insistent. Imi scot castile si ma uit la ea , avea in maini cheile mele. Avea niste ochi verzi de o frumusete rar intalnita si obraji frumosi, parca erau desenati. Intind mana sa iau cheile si ii spun:
"- Da, sunt ale mele! Multumesc frumos, ingerasule!"
"- Eu sunt Cami, tu cine esti?"
Ma uit in jur si vad pe banca de vis a vis o doamna mai in varsta, bunica, care o privea mandra cum socializeaza. Cami.....probabil vine de la Camelia....
"- Eu sunt Simona!" si intind mana din nou sa facem cunostinta....m-a uimit fermitatea cu care m-a strans de mana si mi-a zambit.....5 degetele atat de mici si de fragile .....
- "Unde e copilul tau, la leagane? ma intreaba uitandu-se spre leagane
- "Eu nu am bebe inca!" ii raspund si incerc sa imi opresc lacrimile...Damn it....incerc sa ma stapanesc si ii zambesc.
- "Atunci ma duci pe mine la leagane? Ca pe buni o doare piciorul si e batrana.!
Ma ridic, o iau de mana pe noua mea prietena, Cami, si plecam spre leagane. Am stat pe acolo aproape o ora, timp in care am aflat de ce mami nu merge sa o ia de la gradi, de ce tati ii spune sa fie cuminte ca asa o sa vina si un fratior de care ea va avea grija, de ce Alex nu a mancat azi ciorba la camin dar ea a mancat tot, de ce nu e bine sa te uiti la tv la filmele de seara, ce se intampla daca mananci inghetata repede.......
Am plecat spre casa...cu gandurile mai limpezite si gandindu-ma la prietena mea Cami...ne-am despartit si ne-am imbratisat la plecare si i-am dat brelogul meu de la chei. Era fericita, a plecat de langa mine strigand:
- Buni! Buni! Uite ce mi-a dat Simona!
Mi-ar placea sa am o minune ca ea si sa merg seara prin parc...dar toate la vremea lor, poate inca nu e vremea la mine, nu?
"- Astea sunt cheile tale?" intreba o mogaldeata si ma tragea de maneca insistent. Imi scot castile si ma uit la ea , avea in maini cheile mele. Avea niste ochi verzi de o frumusete rar intalnita si obraji frumosi, parca erau desenati. Intind mana sa iau cheile si ii spun:
"- Da, sunt ale mele! Multumesc frumos, ingerasule!"
"- Eu sunt Cami, tu cine esti?"
Ma uit in jur si vad pe banca de vis a vis o doamna mai in varsta, bunica, care o privea mandra cum socializeaza. Cami.....probabil vine de la Camelia....
"- Eu sunt Simona!" si intind mana din nou sa facem cunostinta....m-a uimit fermitatea cu care m-a strans de mana si mi-a zambit.....5 degetele atat de mici si de fragile .....
- "Unde e copilul tau, la leagane? ma intreaba uitandu-se spre leagane
- "Eu nu am bebe inca!" ii raspund si incerc sa imi opresc lacrimile...Damn it....incerc sa ma stapanesc si ii zambesc.
- "Atunci ma duci pe mine la leagane? Ca pe buni o doare piciorul si e batrana.!
Ma ridic, o iau de mana pe noua mea prietena, Cami, si plecam spre leagane. Am stat pe acolo aproape o ora, timp in care am aflat de ce mami nu merge sa o ia de la gradi, de ce tati ii spune sa fie cuminte ca asa o sa vina si un fratior de care ea va avea grija, de ce Alex nu a mancat azi ciorba la camin dar ea a mancat tot, de ce nu e bine sa te uiti la tv la filmele de seara, ce se intampla daca mananci inghetata repede.......
Am plecat spre casa...cu gandurile mai limpezite si gandindu-ma la prietena mea Cami...ne-am despartit si ne-am imbratisat la plecare si i-am dat brelogul meu de la chei. Era fericita, a plecat de langa mine strigand:
- Buni! Buni! Uite ce mi-a dat Simona!
Mi-ar placea sa am o minune ca ea si sa merg seara prin parc...dar toate la vremea lor, poate inca nu e vremea la mine, nu?
Joaca
Stau in dormitor, intinsa si privind nici eu nu stiu unde.Sunt aproape adormita si chiar daca refuz asta imaginile tale imi trec in slide-uri prin fata ochilor...imi aduc amine primul slide pe care l-am facut pentru cineva a fost cel facut tie.. Incerc, cumva sa le ating, sa fac parte din acele bucati dragi mie. ...Oh..aici te tineam strans in brate si iti spuneam ca vom reusi...aici ma jucam in parul tau...aici eram fericita, vezi? zambeam....Dar tu...te jucai!
Te-ai jucat, bine spus. Mi s-a spus, chiar obsesiv ca asta faci, ca esti un jucator, iti joci cartea si treci mai departe..te-ai jucat si te joci cu dragostea dar nu realizezi capractic te joci cu tine si cand te va tranti atunci nimeni nu va mai avea indurare...Imi aduc aminte prima noapte de dragoste...aveam fiecare amprenta lui pe corpul celuilalt Incerc sa trec peste toate aceste valuri de amintiri. Masinile de afara fac un zgomot puternic, s-au gandit ei sa mai lucreze puti..iti aduci aminte? Si in lunile noastre erau pe aici...Mi-am adus aminte cand ne priveam si simteam ca..ca..ne iubim..dar tu de fapt te jucai cu mine....sau mai bine spus cu tine...nu ai un vis al tau? Nu cred ca ai ...ai fii mai respnsabil, ai stii ce decizii sa iei fara sa lovesti oamenii atat de dur, fara sa calci pe toti care tin la tine..Unele vise sunt facute sa aibe sfarsit..ironia unui vis terminat cu ochii in soare..visul meu erai tu...dar ai fugit asemeni viselor din noapte alungate de dimineata ..doar ca tu ai fost alungat de altceva...Am incetat sa mai visez, nu mai vreau vise in viata mea...si azi noapte am visat si m-am trezit tipand...probail si de la faptul ca am adormit plangand si certandu-ma cu viata asta ..am plans pentru mine pentru ca am crezut in cine nu trebuia, pentru ca am sperat si ma rugam de aceasta data sa fie altfel....imi doream atat de mult sa nu fii la fel......imi doream atat de mult sa imi demonstrezi tu ca se poate...."te iubesc"....doua cuvinte pe care nu mai vreau sa le rostesc si daca cineva va mai indrazni sa mi le sopteasca cred ca il lovesc direct....cum poti sa spui "te iubesc" si sa nu simti...cum poti sa joci un dartz cu sufletele celor din jurul tau, sa minti, sa te ascunzi ...care e premiul cel mare? care e potul pe care il primesti?
Am rabufnit si simt ca toate durerile lumii sunt in sufletul meu..vreau sa il curat de tine...dar nu pot...esti prins acolo si ...doare...doare o alte speranta franta, un alt vis ucis, o emotie de copil furata, un zbor de sentimente frant....si totusi de ce mi se pare ca mi se intampla astea ca sa platesc pentru cine pacatele?
Iti mai amintesti cand imi spuneai ca sunt deosebita? Stii? Ai dreptate, sunt deosebita pentru ca inca mai cred in oameni buni, sunt deosebita pentru ca , in ciuda loviturilor primite, am avut puterea sa iti vorbesc, sa iti fiu alaturi cand ai avut nevoie...sa incerc sa te ridic si sa iti spun " Am incredere in tine"...sunt deosebita pentru ca nu am mers pe drumul razbunarii, sa te lovesc, sa te acuz....sunt deosebita pentru ca stiu ca nu vei mai gasi pe cineva ca mine...sunt deosebita pentru ca fara sa iti dai seama ai lovit singura persoana care iti spunea sincer ce gandeste, chiar daca te loveau cuvintele...si mai ales singura persoana care si-a pus sufletul in palmele tale si tu ai calcat in el...dar culmea..nu te-ai multumit sa treci o data..ai mai venit inapoi si apoi ai trecut iar..dar asta e...
O sa ridic ochii si o sa privesc soarele, chiar daca o sa fie greu..dar trebuie sa reusesc!.
Te-ai jucat, bine spus. Mi s-a spus, chiar obsesiv ca asta faci, ca esti un jucator, iti joci cartea si treci mai departe..te-ai jucat si te joci cu dragostea dar nu realizezi capractic te joci cu tine si cand te va tranti atunci nimeni nu va mai avea indurare...Imi aduc aminte prima noapte de dragoste...aveam fiecare amprenta lui pe corpul celuilalt Incerc sa trec peste toate aceste valuri de amintiri. Masinile de afara fac un zgomot puternic, s-au gandit ei sa mai lucreze puti..iti aduci aminte? Si in lunile noastre erau pe aici...Mi-am adus aminte cand ne priveam si simteam ca..ca..ne iubim..dar tu de fapt te jucai cu mine....sau mai bine spus cu tine...nu ai un vis al tau? Nu cred ca ai ...ai fii mai respnsabil, ai stii ce decizii sa iei fara sa lovesti oamenii atat de dur, fara sa calci pe toti care tin la tine..Unele vise sunt facute sa aibe sfarsit..ironia unui vis terminat cu ochii in soare..visul meu erai tu...dar ai fugit asemeni viselor din noapte alungate de dimineata ..doar ca tu ai fost alungat de altceva...Am incetat sa mai visez, nu mai vreau vise in viata mea...si azi noapte am visat si m-am trezit tipand...probail si de la faptul ca am adormit plangand si certandu-ma cu viata asta ..am plans pentru mine pentru ca am crezut in cine nu trebuia, pentru ca am sperat si ma rugam de aceasta data sa fie altfel....imi doream atat de mult sa nu fii la fel......imi doream atat de mult sa imi demonstrezi tu ca se poate...."te iubesc"....doua cuvinte pe care nu mai vreau sa le rostesc si daca cineva va mai indrazni sa mi le sopteasca cred ca il lovesc direct....cum poti sa spui "te iubesc" si sa nu simti...cum poti sa joci un dartz cu sufletele celor din jurul tau, sa minti, sa te ascunzi ...care e premiul cel mare? care e potul pe care il primesti?
Am rabufnit si simt ca toate durerile lumii sunt in sufletul meu..vreau sa il curat de tine...dar nu pot...esti prins acolo si ...doare...doare o alte speranta franta, un alt vis ucis, o emotie de copil furata, un zbor de sentimente frant....si totusi de ce mi se pare ca mi se intampla astea ca sa platesc pentru cine pacatele?
Iti mai amintesti cand imi spuneai ca sunt deosebita? Stii? Ai dreptate, sunt deosebita pentru ca inca mai cred in oameni buni, sunt deosebita pentru ca , in ciuda loviturilor primite, am avut puterea sa iti vorbesc, sa iti fiu alaturi cand ai avut nevoie...sa incerc sa te ridic si sa iti spun " Am incredere in tine"...sunt deosebita pentru ca nu am mers pe drumul razbunarii, sa te lovesc, sa te acuz....sunt deosebita pentru ca stiu ca nu vei mai gasi pe cineva ca mine...sunt deosebita pentru ca fara sa iti dai seama ai lovit singura persoana care iti spunea sincer ce gandeste, chiar daca te loveau cuvintele...si mai ales singura persoana care si-a pus sufletul in palmele tale si tu ai calcat in el...dar culmea..nu te-ai multumit sa treci o data..ai mai venit inapoi si apoi ai trecut iar..dar asta e...
O sa ridic ochii si o sa privesc soarele, chiar daca o sa fie greu..dar trebuie sa reusesc!.
Despre vise
Azi noapte am visat urat..M-am trezit tipand si plangand, tremuram toata iar tricoul imi era atat de ud incat am crezut ca a aruncat cineva pe mine o galeata de apa.....M-am uitat in jur si imi doream sa fie cineva sa ma stranga in brate si eram doar eu cu mine...si am inceput sa plang si mai tare. Am iesit pe balcon, era 03.42 si ma uitam pe strada...vroiam cu disperare sa vad o fiinta umana in carne si oase....deoarece in visul meu fusese o furtuna puternica si toti oamenii murise..eram doar eu si cautam cu disprare pe cineva care sa fi suprevietuit. La un moment dat de la supermarketul non stop a iesit cineva si am vazut ca mai sunt oameni...m-am dus si am aprins candela si am spus o rugaciune.....
E adevrata ca imi este o frica teribila de singuratate..probabil mi se trage de la pedepsele cu statul in beci cand eram mica...Imi este frica ca o sa ma trezesc intr-o zi, ca o sa vreau sa discut cu prietenii mei si nu ii mai gasesc, imi este frica deasemenea si de intuneric..dar asta o mai inving, spunandu-mi ca nu exista balauri si bau-bau.....
Intr-o zi Iubirea ii zice Prieteniei:
- Ce faci tu aici…cand deja sunt eu prezenta?
Si Prietenia ii raspunde:
- Eu sunt aici, pentru a pune un zambet…acolo unde lasi tu o lacrima!
E adevrata ca imi este o frica teribila de singuratate..probabil mi se trage de la pedepsele cu statul in beci cand eram mica...Imi este frica ca o sa ma trezesc intr-o zi, ca o sa vreau sa discut cu prietenii mei si nu ii mai gasesc, imi este frica deasemenea si de intuneric..dar asta o mai inving, spunandu-mi ca nu exista balauri si bau-bau.....
Intr-o zi Iubirea ii zice Prieteniei:
- Ce faci tu aici…cand deja sunt eu prezenta?
Si Prietenia ii raspunde:
- Eu sunt aici, pentru a pune un zambet…acolo unde lasi tu o lacrima!
marți, 15 septembrie 2009
Uneori....
Urasc cand trebuie fiu puternica pentru altii si cand trebuie sa fiu pentru mine nu sunt, urasc ca stiu ca ceea ce fac ma va face sa sufar dar totusi o fac....incerc sa ma gandesc in astia 30 de ani care a fost perioada cea mai lunga de zambete si fericire si stiti ce e culmea? nu am avut ...si nu, nu exagerez...cand imi era bine profesional aveam probleme in familie sau viata sentimentala, cand imi mergea bine sentimental aveam probleme profesionale si cu familia...stiu ca nimeni nu este lipsit de probleme dar ma simt coplesita de ale mele.....vreau sa ma cred un om puternic dar de fapt nu am forta asta, nu pot sa trec peste anumite probleme, nu pot sa fiu indiferenta si mai ales nu pot sa tratez cu superficialitate pe cei din jurul meu si sa nu imi pese. Mi s-a spus ca iau asupara mea energiile negative de la cei din jurul meu si ca in prezenta mea ii fac sa se simta bine....dar eu? mi-e dor sa vina cineva sa ma inveseleasca, sa imi spuna ca va fi bine...sa ma imbratiseze si sa ma imbarbateze ca va fi bine...nu vreau averi, nu vreau faima..vreau liniste, vreau intelegere, vreau sa fiu iubita si nu mintita..cred ca cer lucruri normale...sau poate sunt nebuna?.....
Oamenii prefacuti
Da, acesta va fi un post foarte rautacios....si nu, nu imi voi cere scuze, nu voi scoate acest post la rugamintile nimanui.
Oamenii prefacuti sunt multi si mai ales sunt fara o limita a bunului simt, fara respect de sine si fara nici un principiu in viata. Sa minti si sa te prefaci pentru mine inseamna sa te transformi intr-o persoana de cea mai joasa speta; mai inseamna nesimtire, parsivitate si mai ales, din punctul meu de vedere, prostie. Nu am sa inteleg niciodata de ce oamenii se ascund sa spuna direct in fata, de ce se prefac ca sunt altfel decat adevarata lor personalitate...probabil ca le este rusine de cat de falsi si josnici sunt si incearca sa dea intr-o persoana bine, o persoana care iubeste frumosul si corectitudinea...o persoana care stie ce este de bun simt...VRAJELI.....
Am avut si eu "placerea" sa cunosc astfel de persoane, cred ca majoritatea dintre noi, si credeti-ma ca imi pare rau pentru ei, simt mila si repuslie in acelasi timp...mila pentru ca traiesc intr-o lume fada si intunecata si repulsie pentru ca manjesc tot ce ating, tot ce e frumos si tot ce e normal. Dar ce poti sa ceri de la oamenii care habar nu au de aceste lucruri? De la oamenii care se muta cu cortul unde le este mai bine, mint acolo, spun povesti inflorite si apoi, cand sunt aproape de a fi descoperiti pleaca! Ar fi ok daca doar ar pleca dar mai si lovesc in oamenii care i-au privit cu compasiune, prietenie, dragoste.... oameni care i-au primit in casa si in sufletul lor cu bratele deschise si care s-au confesat, s-au indragostit, s-au intristat la povestile triste - si patetice,regizate, aveau sa afle apoi- spuse de prefacuti. Imi aduc aminte ca tata imi spunea mereu sa am mare grija in cine am incredere si cui ofer sprijin neconditionat ca e posibil acea persoana sa nu aiba nici o scrupula in a ma rani si eu, copil mic si prost , ii spuneam tatalui meu ca astfel de oameni nu exista, oamenii sunt buni, frumosi, sinceri. Pacat ca am ajuns sa ii dau dreptate tatalui meu dar si mai pacat ca m-am lasat pacalita de astfel de oameni. Nu mai vreau asa ceva in viata mea si mai ales nu mai am nevoie de minciunile si lamentarile voastre, de "grelele" voastre probleme ...Sunt sigura ca mai sunt si altii care va asculta, mai sunt si altii care va indruma......stati pe capul lor prefacutilor si lasati-ma pe mine sa ma bucur de cei care imi sunt cu adevarat prieteni, de cei care stiu cu adevarat ce inseamna prietenia, iubirea, respectul, daruirea, vorbele spuse din suflet. Ma intreb daca aveti suflet? sau constiinta? Dar de unde sa ceri asa ceva?
Pacat ca alegem sa sa fim rai, meschini, falsi, razbunatori cand putem iubi sincer, putem sa ne bucuram de frumusete si de viata asta care ne este data si care trece furtunos pe langa noi. Alegem sa mintim, sa lovim, sa rugam persoanele care stim ca au sentimente sa faca lucruri pentru noi din care noi putem continua minciuna noastra si culmea stiti care e? Unii se simt bine facand asta, pun capul seara pe perna si nu se foiesc, nu se rasucesc de pe o parte pe alta datorita sentimentului de vinovatie. E crunt ca aleg sa fie asa cand pot iubi sincer si frumos si sa creada ceea ce spun si ei, ca fac promisiuni pe care stiu ca nu le vor respecta chiar inainte de a le face, ca aleg calea miseleasca de a se ascunde in spatele altor persoane, sau a actiunilor acestor persoane ca sa para ei cei loviti, cei care sufera si care nu se regasesc, si pe seama acestor lucruri dau imediat vina pe cele intamplate in loc sa recunoasca ca sunt marsavi si neciopliti. M-am saturat de voi, oamenii de acest gen, m-am saturat de cei care imi spuneti minciuni pe care nici voi nu le credeti...si probabil traiti cu impresia ca Simona le inghite si va crede...Va inselati! Nu va spun nimic deoarece imi este mie rusine de rusinea voastra si mai ales nu obisnuiesc sa ma cobor la nivelul vostru, in lumea voastra plina de mocirla si de prefacatorie.
Am in viata mea oameni care stiu ce inseamna respect, care stiu ca nu e frumos sa minti, care atunci cand au ceva de spus imi spun in fata (si nu pe la spate sau si mai rau tac si fac si apoi tot ei sunt cei care ar trebui intelesi, ajutati). Explicatii gaseste oricine pentru o fapta rea, povesti triste si dureroase din care starnesti mila, scenarii vazute in telenovele sau filmele proaste dar apoi .....e greu sa mai creonezi ceva frumos dupa ce ai manjit si ai tefelit increderea cuiva. Nu de mult in aceasta vara oameni dragi mie si in care aveam incredere au jucat un fel de ruleta cu sentimentele mele, increderea mea, daruirea mea si mi-au lasat un gust amar, au mintit si au manijit cu nerusinare, s-au folosit de bunatatea mea, de increderea mea, de daruirea si pasiunea mea, de dorinta mea de a face bucurii, surprize...dar am invatat in aceasta seara ca nu trebuie sa imi para rau, ei au pierdut si eu am castigat. Nu stiu ce imi rezerva viitorul, nu stiu daca voi mai iubi sau daca voi mai avea puterea sa cred in cei care se autodeclara prietenii mei....dar stiu sigur un lucru: NU VOI MAI LASA PE NIMENI SA MA FACA SA PLANG!!! Nu merita sa ma mai consum si sa ma mai agit pentru cei care s-au folosit de mine. Si da, poate ca acum sunt a dreaq de rea dar stiti care e de fapt realitatea? Am invatat ca daca vreau sa fiu fericita trebuie sa scot oamenii de acest gen din viata mea fara sa ma mai gandesc o secunda; am invatat ca sunt o persoana buna si ingaduitoare dar care are si o limita...care trebuie sa puna punct si sa mearga inainte.
In ultim instanta eu sunt cea care imi aleg drumul in viata si prefer sa am pe marginea drumului lucruri frumoase si sincere, persoane de calitate si educate, cu simt al responsabilitatii si care dau dovada de maturitate, nu frustati, mincinosi, lasi, nesimtiti si goi pe interior. Cei de teapa lor se gasesc intre ei si se simt bine..sa nu ii lasam sa ne mai ponegreasca sufletele noastre sincere si curate.....
Cred intr-o lume mai buna si imi doresc sa ajung sa pot spune fara nici o retinere: LUMEA S-A SCHIMBAT! Si nu, nu incercati sa imi spuneti ca vreu sa mut Sahara in Oceanul Indian si Soarele in noapte, vreau doar ceea ce merit......sinceritate, bunatate si omenie...prefacatoria o las celor care nu au vointa sa fie mai buni si care se complac in minciuna si lasitate!
luni, 14 septembrie 2009
Emotiile astea
....Ce sa zic..m avut ceva emotii asta seara...nu stiu de ce, sper doar ca o sa treaca cu vederea.sunt om si e normal din cand in cand sa ma mai emotionez....Oricum imi place ceea ce fac si sper sa imi revin cat mai curand...Pana atunci nu ma judecati. Sunt si eu om:) si a gresi e omenesc!
Azi am terminat de aranjat si camera mea de suflet si a prins culoare ..e atat de frumusica si primitoare......si nu regret ca am pierdut toata ziua aranjand, fixand rafturi, apropo, multumesc Catalin:), cautand sa fac aceasta camera cat mai primitoare pentru prieteni la o carte, un ceai, un remy, jungle speed, camerun, vin fiert- ca se apropie frigul, o placinta la cuptor sau clatite...prajituri cu nuca si scortisoara.....Esential este ca avem loc sa ne desafsuram si sa si stam si sa si mancam :)
Ma simt putin ciudat in aceasta seara si nu stiu se explic sentimentul....si asa cum am spus si online...probabil este vorba de oboseala...Lasa...abia astept petrecerea din Studio Martin unde ma voi imbraca in alb si voi dansa all night long!
Azi am terminat de aranjat si camera mea de suflet si a prins culoare ..e atat de frumusica si primitoare......si nu regret ca am pierdut toata ziua aranjand, fixand rafturi, apropo, multumesc Catalin:), cautand sa fac aceasta camera cat mai primitoare pentru prieteni la o carte, un ceai, un remy, jungle speed, camerun, vin fiert- ca se apropie frigul, o placinta la cuptor sau clatite...prajituri cu nuca si scortisoara.....Esential este ca avem loc sa ne desafsuram si sa si stam si sa si mancam :)
Ma simt putin ciudat in aceasta seara si nu stiu se explic sentimentul....si asa cum am spus si online...probabil este vorba de oboseala...Lasa...abia astept petrecerea din Studio Martin unde ma voi imbraca in alb si voi dansa all night long!
Zodiac Arab..
Buzduganul (15 octombrie-23 noiembrie) – o femeie adulata
Personalitate: poate ca nu e prea agreabil, prea magulitor sa auzi ca esti in semnul acesta, dar totusi... Nativa acestui semn cumuleaza multe atuuri, este calma, sigura de ea, isi cunoaste atuurile si stie sa se foloseasca de ele la momentul oportun. Stie sa uzeze de instrumentele pe care le are la dispozitie, este un leader, un adevarat sef de echipa si este adesea inconjurata de un cerc de admiratori si de adepti. Misiunea ei este sa conduca, sa ghideze. De altfel, uneori pare avea o atitudine prea autoritara pentru anturajul ei, insa nimeni nu-i contesta pozitia de leader.
Provocarea vietii ei: sa se faca iubita pentru ceea ce este, nu pentru ceea ce reprezinta, pentru ceee ce are in inima
Personalitate: poate ca nu e prea agreabil, prea magulitor sa auzi ca esti in semnul acesta, dar totusi... Nativa acestui semn cumuleaza multe atuuri, este calma, sigura de ea, isi cunoaste atuurile si stie sa se foloseasca de ele la momentul oportun. Stie sa uzeze de instrumentele pe care le are la dispozitie, este un leader, un adevarat sef de echipa si este adesea inconjurata de un cerc de admiratori si de adepti. Misiunea ei este sa conduca, sa ghideze. De altfel, uneori pare avea o atitudine prea autoritara pentru anturajul ei, insa nimeni nu-i contesta pozitia de leader.
Provocarea vietii ei: sa se faca iubita pentru ceea ce este, nu pentru ceea ce reprezinta, pentru ceee ce are in inima
, nu pentru ceea ce afiseaza. Sa reuseasca sa mai dea jos armura de protectie, sa redevina umana. Asta ii cer, de altfel, si cei care o iubesc sau copiii ei.
Visul secret: ea si-ar dori tot: glorie, averi, succes, bani, o mare iubire cu un barbat dedicat ei trup si suflet, toate aceste asteptari sunt de fapt reflexia unei mari fragilitati si a unei frici teribile de singuratate. In sprijinul tuturor proiectelor ei grandioase, beneficiaza de o incredibila energie si de un mare noroc.
Visul secret: ea si-ar dori tot: glorie, averi, succes, bani, o mare iubire cu un barbat dedicat ei trup si suflet, toate aceste asteptari sunt de fapt reflexia unei mari fragilitati si a unei frici teribile de singuratate. In sprijinul tuturor proiectelor ei grandioase, beneficiaza de o incredibila energie si de un mare noroc.
Despre iubire si prietenie
Azi vor fi doar 2 persoane descrise....de fapt au devenit un intreg din iunie legal si in fata lui Dumnezeu de pe 12 septembrie. Este vorba de Cristina Tarachiu, fosta Pascan si Razvan Tarachiu.
O sa va fac o mica introducere ca sa intelegeti cine e Cristina.....Am mai scris despre ea si aici si mai gasiti la o frunzareala mai atenta a blogului mai multe despre ea. Imi aduc aminte prima data cand ne-am vazut eu imi cautam colega de apartament, ea isi cauta unde sa stea....stabilim intalnire si o vad in fata la Sherifs, cu un tricou de "marinar"..venim acasa..prezint casa si pe Bijou.....se hotaraste...intre timp eu vorbeam si vorbeam..cum imi este obiceiul ea se uita la Razvan si incercau sa ia o decizie amandoi...care a fost afirmativa!!!! Se muta cu mine si au inceput serile frumnoase din bucatarie cu ei doi, iesirile pe la Baluri si in tot acest timp ne apropiam una de alta si unii de altii. Am aflat apoi ca Razvan este hotarat sa mi-o ia...m-a cuprins putin tristetea....daaaaaaaaaar..eram fericita pentru Cristina, imi place sa vad iubire in jur..dar asta insemna ca se va muta si va spun sincer, am avut cateva colege de apartament...ea si cu Marina au fost singurele care nu am avut nimic de reprosat una alteia. Si uite asa a venit si ziua cand Cristina mea a plecat...nu mai era a mea..era a lui Razvan.,.....si imi parea rau.....nu a plecat departe, la 5 minute de mine....dar nu mai era la distanta de 2 usi. si uite asa, a trecut timpul...am tinut legatura, ne-am mai vazut :) era sa o paruiesc pe la metrou:))))))) Asta a fost frumos:)) Eram grabita de la munca si la metrou la Unirii, la aparatele cu portofel electronic o tipa se chinuia sa isi valideze cartela sa poate trece si ma enervase deja ca tot dadea cu portofelul ala si nimic...si ii cer voi, nu ma uit la ea si trec..fara a ma uita in spate si aud: asa, asa, fii nervoasa. Ma pregateam sa ma intorc sa zic vre-o doua asa...de dulce dar o vad pe Cristina..ne-a busit rasul instant si pe mine si pe ea:)) ....A venit cu pasi repezi luna iunie si uitati-va cat de stralucitoare era Cristina mea aici
Am fost la Pitesti, si eu frumos imbracata, cu chef de petrecere si a iesit o seara super...cum puteti observa mai jos.
Si uite asa a trecut vara , a venit luna septembrie si am fugit spre Braila.....unde cei doi si-au facut juramintele de iubire in fata lui Dzeu, condusi de un sobor de 8 preoti. A fost o nunta superba, activa si desigur o nunta unde, din nou, ca si la Pitesti, am dansat desculte pana dimineata miresica,sora miresei si eu....am furat mireasa, am negociat dur pentru ea....si am avut parte si de un moment care mi s-a intamplat prima data in viata mea: Am fost impodobita cu voalul....si acum l-am impachetat frumos si sunt mandra de el. O sa ies cu Dana la un suc intr-o zi cu voalurile pe cap:) sa vedem care o sa fie reactia oamenilor?:))
Asadar acum o sa va spun de ce Cristina este deosebita pentru mine: deoarece stie ce inseamna prietenia, este mereu acolo cand ai nevoie si niciodata nu mi-a spus sau dat un sfat rau, stie ce isi doreste in viata si isi urmeaza linia dorita, are ambitie si vointa, este o invingatoare. Si mai sunt multe calitati pe care le are dar nu vi le insir, va spun ca este o persoana deosebita, Razvan este un norocos ca a gasit-o si mai ales ceva mai frumos in vata nu i se putea intampla. Astept acum bebei ca sa avem cu cine merge in parc.
P.S. Poze de la evenimentul de sambata voi posta dupa ce se intorc porumbeiii din luna de miere.
O sa va fac o mica introducere ca sa intelegeti cine e Cristina.....Am mai scris despre ea si aici si mai gasiti la o frunzareala mai atenta a blogului mai multe despre ea. Imi aduc aminte prima data cand ne-am vazut eu imi cautam colega de apartament, ea isi cauta unde sa stea....stabilim intalnire si o vad in fata la Sherifs, cu un tricou de "marinar"..venim acasa..prezint casa si pe Bijou.....se hotaraste...intre timp eu vorbeam si vorbeam..cum imi este obiceiul ea se uita la Razvan si incercau sa ia o decizie amandoi...care a fost afirmativa!!!! Se muta cu mine si au inceput serile frumnoase din bucatarie cu ei doi, iesirile pe la Baluri si in tot acest timp ne apropiam una de alta si unii de altii. Am aflat apoi ca Razvan este hotarat sa mi-o ia...m-a cuprins putin tristetea....daaaaaaaaaar..eram fericita pentru Cristina, imi place sa vad iubire in jur..dar asta insemna ca se va muta si va spun sincer, am avut cateva colege de apartament...ea si cu Marina au fost singurele care nu am avut nimic de reprosat una alteia. Si uite asa a venit si ziua cand Cristina mea a plecat...nu mai era a mea..era a lui Razvan.,.....si imi parea rau.....nu a plecat departe, la 5 minute de mine....dar nu mai era la distanta de 2 usi. si uite asa, a trecut timpul...am tinut legatura, ne-am mai vazut :) era sa o paruiesc pe la metrou:))))))) Asta a fost frumos:)) Eram grabita de la munca si la metrou la Unirii, la aparatele cu portofel electronic o tipa se chinuia sa isi valideze cartela sa poate trece si ma enervase deja ca tot dadea cu portofelul ala si nimic...si ii cer voi, nu ma uit la ea si trec..fara a ma uita in spate si aud: asa, asa, fii nervoasa. Ma pregateam sa ma intorc sa zic vre-o doua asa...de dulce dar o vad pe Cristina..ne-a busit rasul instant si pe mine si pe ea:)) ....A venit cu pasi repezi luna iunie si uitati-va cat de stralucitoare era Cristina mea aici
Si uite asa a trecut vara , a venit luna septembrie si am fugit spre Braila.....unde cei doi si-au facut juramintele de iubire in fata lui Dzeu, condusi de un sobor de 8 preoti. A fost o nunta superba, activa si desigur o nunta unde, din nou, ca si la Pitesti, am dansat desculte pana dimineata miresica,sora miresei si eu....am furat mireasa, am negociat dur pentru ea....si am avut parte si de un moment care mi s-a intamplat prima data in viata mea: Am fost impodobita cu voalul....si acum l-am impachetat frumos si sunt mandra de el. O sa ies cu Dana la un suc intr-o zi cu voalurile pe cap:) sa vedem care o sa fie reactia oamenilor?:))
Asadar acum o sa va spun de ce Cristina este deosebita pentru mine: deoarece stie ce inseamna prietenia, este mereu acolo cand ai nevoie si niciodata nu mi-a spus sau dat un sfat rau, stie ce isi doreste in viata si isi urmeaza linia dorita, are ambitie si vointa, este o invingatoare. Si mai sunt multe calitati pe care le are dar nu vi le insir, va spun ca este o persoana deosebita, Razvan este un norocos ca a gasit-o si mai ales ceva mai frumos in vata nu i se putea intampla. Astept acum bebei ca sa avem cu cine merge in parc.
P.S. Poze de la evenimentul de sambata voi posta dupa ce se intorc porumbeiii din luna de miere.
Azi..
Voi spune ca mi-am luat liber pentru postarea celor 3 persoane din viata mea a caror descriere promiteam sa o fac zilnic. Mi-am luat liber numai azi, si asta, deoarece am motivatie puternica: Am fost la nunta celor despre care vroiam sa scriu..asadar maine va dau detalii despre o nunta frumoasa, care a lasat iar dureri asupra talpilor mele, iar am dansat desculta.....dar m-am simtit extraordinar. Si am primit si voalul miresicii care acum sta frumos, in punga speciala, in dressing langa lucrurile de care sunt mereu legata.
Va las, fug putin sa dorm...ca sunt obosita si abia imi simt talpile! O saptamana pline de tot ce va doriti!
P.S. E posibil sa incep sa pun posturi din ce in ce mai optimiste...o sa va dau detalii alta data...
Va las, fug putin sa dorm...ca sunt obosita si abia imi simt talpile! O saptamana pline de tot ce va doriti!
P.S. E posibil sa incep sa pun posturi din ce in ce mai optimiste...o sa va dau detalii alta data...
sâmbătă, 12 septembrie 2009
Copii si "parintii"
Azi a venit randul celor fresh intrati in inima mea: Mihai & Oana si Andrei & Dana. Am fost colega cu Mihai si Andrei…iar prietena lui Mihai a aflat despre mine dupa o seara Insomar cand i-a povestit cum noua lui colega a dansat cu el si l-a usurat de camasa si de tricou. Sunt dulci si frumosi impreuna, au tot ce le trebuie pentru a fi un cuplu exemplu: dragoste, incredere, comunicare si va dau cuvantul ca vor fi cei mai fericiti copii. Am eu grija de ei ..Ei ma si alinta de altfel “copilu`” si e atat de placut la 30 de ani cineva de 24 d ani sa te alinte asa..Cu ei am fost la mare cu cortul si am descoperit statiunea 2 Mai, am descoprit linistea de acolo si mai ales…..prietenia!
Andrei si Dana niste dulci si ei…Le-am indicat si lor sa descopere mirajul Greciei si astfel i-am facut sa se indragosteasca si ei de Olimpic Beach si de cultura greceasca. La prima strigare de pneumonie au fost la mine si la fel ca si Oana si Mihai , mi-au spus cuvintele care nu le-am mai auzit de long time si mai ales nu le-am simtit atat de sincere cum au pornit de la cei 4: “ Suntem aici neconditionat si oricand ai nevoie de noi. Orice ai nevoie nu ezita!”….Sunt cuvinte care multi din viata noastra le-au spus dar nu cred ca le-au si pornit din suflet.
Multumesc din suflet ca existati. Sunteti minunile mele care imi dau forta si putere sa lupt. Daca nu pentru mine, macar pentru voi.
Scrieţi
Apel la omenie
Buna dimineata dragii mei, este ora 07.00 am, sambata.....in loc sa ma bucur de un somn linistit si sa visez frumos la printi si printese, la un cos plin de gogosi cu branzica sau la clatite ma enervez din cauza "admiratorilor" mei care nu stiu de ce in loc sa isi aranjeze viata lor incearca sa ma ia p emine drept o papusa cu sfori. Va dezamagesc, nu ma afecteaza ceea ce faceti/faci, nu ma intereseaza ca vrei sa lovesti in mine dar DUDE.......what the fuck? Nu mai dormiti si voi? Nu mai aveti si voi lucruri de facut? Imi urmariti posturile, blogul, contul de Facebook......Ce credeti ca ascund? Ai curajul si martusiseste cine esti, ce vrei? Cu ce ti-am gresit, daca ti-am gresit....DAR VREAU SI EU SA DORM SI SA FIE LINISTE. Am desfiintat conturile de hi5 si Tagged..cel de Facebook nu deoarece mai si muncesc intr-un domeniu mai special unde i need to be in touch.....
Nu ma acuzati ca sunt rea fara sa stiti despre ce vorbesc, vreau doar sa va tranmit ca nu ma intereseaza viata nimanui, am la mine multe ate de descurcat. Nu am facut rau nimanui cu buna stiinta rau..nu m vrut sa ranesc sau sa lovesc pe cineva ever......dar se pare ca atrag oamenii cu probleme.
Mai dragule....eu spun sa te potolestisi sa analizezi ceea ce faci!!!! Sa nu mai suni, beep-uri sau alte chestii...ok?
Nu ma acuzati ca sunt rea fara sa stiti despre ce vorbesc, vreau doar sa va tranmit ca nu ma intereseaza viata nimanui, am la mine multe ate de descurcat. Nu am facut rau nimanui cu buna stiinta rau..nu m vrut sa ranesc sau sa lovesc pe cineva ever......dar se pare ca atrag oamenii cu probleme.
Mai dragule....eu spun sa te potolestisi sa analizezi ceea ce faci!!!! Sa nu mai suni, beep-uri sau alte chestii...ok?
vineri, 11 septembrie 2009
Off..la naiba!
M-am apucat de injurat! Dar inainte de injuraturi m-am apucat de montat rafturile cumparate din Ikea, ca deh..imbrac haine noi in camera..si tot sucind cu surubelnita, fixand chestiile alea numite rafturi, cred...am facut besica la deget..dar nu am observat...si apoi s-a rupt besicuta si ustura ca naiba....si da-i un sir de injuraturi..aruncat surubelnitele..ca aveam mai multe si m-am asezat pe marginea patului.....
Ce naiba bre? Chiar nu poci sa montez niscaiva rafturi? Am montat prize, am dat gauri cu bornmasina ca sa imi pun suportul de tv si draperiile, am mutat ditamai patul dublu si am carat mobila si nu pot insuruba niste porcarii de surubele? Imi aduc aminte ca in generala aveam la banca un surub slab:)) si ma jucam cu el, in special la lucrari, ma ajuta sa gandesc:)) si colegul meu de banca la un moment dat se ridica in picioare si spune: "Domnule profesor, Simona se joaca cu surubul" la care eu " Da ca mah, e surubul tau?" fara sa imi dau seama...si intr-o fractiune de secunda toata clasa radea si eu ma uitam la surubul meu..
Da..frumoasa amintire dar...mie cine naiba imi insurubeaza acum chestiile astea mici, argintii? Ca pe mine ma doare degetul...lucrurile mele stau claie peste gramada in dressing.....
Cine se ofera voluntar? Ofer o limonada si peste la cuptor cu legume!
Ca sa stiti despre ce e vorba va arat cum arata acum:)
Ce naiba bre? Chiar nu poci sa montez niscaiva rafturi? Am montat prize, am dat gauri cu bornmasina ca sa imi pun suportul de tv si draperiile, am mutat ditamai patul dublu si am carat mobila si nu pot insuruba niste porcarii de surubele? Imi aduc aminte ca in generala aveam la banca un surub slab:)) si ma jucam cu el, in special la lucrari, ma ajuta sa gandesc:)) si colegul meu de banca la un moment dat se ridica in picioare si spune: "Domnule profesor, Simona se joaca cu surubul" la care eu " Da ca mah, e surubul tau?" fara sa imi dau seama...si intr-o fractiune de secunda toata clasa radea si eu ma uitam la surubul meu..
Da..frumoasa amintire dar...mie cine naiba imi insurubeaza acum chestiile astea mici, argintii? Ca pe mine ma doare degetul...lucrurile mele stau claie peste gramada in dressing.....
Cine se ofera voluntar? Ofer o limonada si peste la cuptor cu legume!
Ca sa stiti despre ce e vorba va arat cum arata acum:)
Inca 3.....
Azi voi lua la descriere alte 3 persoane dragi mie: Dan, Mirela, Marina…tot de long time stiuti.
Despre Dan…chiar daca e la 600 km de mine e prezent prin viata mea uneori mai brutal, alteori in liniste …ma cearta cand gresesc dar cu o voce calda si ma imbarbateaza cand sunt la pamant. Uneori mai actionam si la nervi si la furie dar ne trece repede. A crezut mereu in mine si cand nu credea imi spunea dar ma lasa sa ma dau cu capul….si apoi discutam la rece. Crede in mine mai mult decat oricine si ma face sa ma cred puternica. P.S. Dane, promit ca azi o sa incerc sa pap ceva;)
Mirela am cunoscut-o pe vremea proiectului Harta Verde si mi-a fost alaturi neconditionat. Nu este o prietenie stransa cu intalniri dese dar ma sustine moral si ma si ajuta cand am nevoie pe partea legala. Cu ea am fost prima data la munte cu cortul..si am fost tinta glumelor cu ursul care vine …. Sper din suflet sa se asze lucrurile in normalitate la amandou, sa ne vedem la un suc si sa radem sincer, sa mai facem un munte si de data asta nu o sa imi mai fie frica de urs.
Are un suflet bun si bland si merita atat de multe..le va obtine, e fata inteligenta si am incredere in ea!
Are un suflet bun si bland si merita atat de multe..le va obtine, e fata inteligenta si am incredere in ea!
Despre Marina am multe de spus…am cunoscut-o acum 3 ani , printr-o cunostinta comuna si ne-am apropiat destul de repede. Cu ea colindam cluburile, cu ea am avut parte de seri superbe si distractii maxime. Mi-a fost si colega de apartament si a fost printre putinele careia nu am avut ce sa ii reprosez. Mi-a fost alaturi si la moartea tatalui meu, ea fiind sic ea care mi-a dat mesajul cu vestea trista a plecarii lui Marian la echipa din Rai. Mereu acolo, trebuie doar sa stiu ca o am in preajma si faptul ca imi aduce aminte ca sunt o invingatoare ma incarca cu multa energie pozitiva.
joi, 10 septembrie 2009
Despartire
Cunosti pe cineva, il placi, te place, te indragostesti si iubesti, se leaga o relatie … totul imbraca haina perfectiuni pana cand, la un moment dat, haina are o cusatura desfacuta si ..se rupe...
Atunci cand pierzi aceasta haina care o credeai perfecta, pentru care ai luptat, ai plans, ai visat..ati faurit impreuna si ati deschis ochii spre un viitor, cu daca inainte, ceva in tine se rupe si doare. O durere cu care te zbati de unua singura si pe care n-o poti impartasi nimanui, pentru ca nimeni nu e capabil sa te inteleaga si probabil ca nici nu simti nevoia sa fii inteles. Atunci te inchizi in tine insuti, ca intr-o carapace si tot ce mai poti spera este ca trecerea timpului te va vindeca, iti va vindeca ranile, insa uneori nici macar trecerea timpul nu ajuta la nimic. Am incercat acest refugiu...si multe altele..plecarea, cautarea cuiva sa ma razbun...E o durere surda, poate imperceptibila din exterior, dar care te macina constant. .
Aceasta se intampla in relatiile profunde, in care partenerii se implica total emotional, in care exista o intimitate totala ceea ce implica o comunicare eficienta, continua intre parteneri despre lucrurile si problemele importante pentru fiecare dintre ei, o cunoastere profunda a acestora, a gandurilor si trairilor si dorintelor lor, astfel incat sa vii in intampinarea dorintelor celui de langa tine, sa stii sa vezi dincolo de aparente. Intimitatea presupune sa reusesti sa-ti cunosti partenerul poate mai bine decat se cunoaste el insusi, sa-i vezi adevaratul potential si sa crezi in el, sa-l vezi deosebit si sa-l tratezi ca atare, sa-i oferi ce are nevoie fara ca el sa fie nevoit sa-ti spuna, iar daca ti-a spus a stii sa ii oferi cu dragoste si daruire, sa ii arati ca poate fi sigur de sentimentele tale, sa-i descoperi vulnerabilitatile si sa i le poti transforma in atuuri.
Aici exista dorinta de implicare activa in viata partenerului, prin sustinere acestuia, lipsa de egoism si competitie si vointa de a vedea lucrurile dincolo de aparente, de a gasi puterea de intelegere si dorinta de a imbunatati cat mai mult relatia, de a o face cat mai puternica, tinzand spre perfectiune. Si, intr-adevar, cand ai norocul sa intalnesti pe cineva cu care poti construi o legatura de genul asta, pierderea e dura, omul si relatia sunt de neinlocuit, iar durerea e pe masura pentru ca, practic iti pierzi echilibrul, pierzi o parte din tine insuti, iar regasirea este foarte grea, uneori inexistenta.
Si, intr-adevar , dupa ce ai luptat pentru asta si ai pus suflet si esti inaluturata fara o explicatie concreta data fata in fata, fara o scuza macar, plauzibila sau nu...cand alegi tacerea in loc de confruntare e si mai crunta durerea...face partenrul sa se gandeasca daca a gresit, sa intrebe ce a gresit si apoi maturitatea mea imi spune sa ma duc cu gandul undeva in trecut..cine nu are argumente inseamna ca nu vrea, cine nu are de comentat o greseala inseamna ca nu tu ai gresit, cine intoarce spatele inseamna ca ii este teama de nou si de frumos deci ridica ochii si priveste in jur....e crunt si doare despartirea dar macar stii ca n-a fost sa fie....
Analiza trecutului
Si am sa scriu..despre unele bagaje..unele iubiri....
Prima mea mare iubire a fost Ionut..a fost o dragoste frumoasa si lunga...credeam ca il iubesc..dar ce stiam eu la la varsta aia?....dar am mers inainte si am ajuns apoi la sfarsit. A fost prima mea relatia si de altfel si primul meu iubit in adevaratul sens al cuvantului. A fost frumos ....parca eram pic si poc....parintii ne sustineau si la varsta aia toata lumea ea a noastra....dar...a trebuit sa arate el ca e barbat si a calcat stramb..el a dat startul la suferinta in viata mea. Am crezut ca mi se duce pamantul de sub picioare....am vrut sa mor..era prima deceptie..daca stiam cate mai urmeaza....Am facut atac de panica si am refuzat sa vorbesc..de fapt nu refuzat e cuvantul potrivit..doar ca nu am mai putut...
Timpul a vindecat ce credeam eu ca arde si a aparut Bogdan...mai mare, matur...care imi vroia binele...care ma ducea de manuta la ore cand chiuleam, care nu ma lasa sa pierd noptile..dar aici mama nu i-a convenit si ne-am trezit intr-o seara cu parbrizul spart si ordinul" Sa o lasi in pace pe fata mea, nu e de nasul tau!"....A fost greu dar am ramas prieteni...mereu ma avertiza ca ma bate daca fac greseli..el a fost singurul care nu m-a inselat...el a fost unicul care mereu imi spunea ca are incredere in mine...drept dovada acum suntem cumatrii: sunt nasica unui baiat foarte frumos!....
A fost Cristi...minunea mea....omu care chiar daca stiu ca niciodata nu va fi aici...si nu va odihni ochii superbi pe aceste cuvinte a contribuit enorm de mult la personalitatea mea...a fost barbatul pentru care m-am gandit : oare o sa fiu o sotie buna pentru el?...Un suflet sincer, cald si nobil..un sufet cum nu cred ca voi mai gasi...SI l-am iubit..cu puterea unui vis implinit..dar pierdut pe drum..si nu stiu de ce..cand si cum s-a sfarsit..
A urmat Florin...poveste de dragoste tumultoasa....nebuna...cerere in casatorie...visul meu devenea realitate...tata era nerabdator...pregatiri si vise care au fost spulberate printr-un telefon, o intalnire in 3..Toate visele de nunta spulberate...toate planurile cu copii frumosi, casnicie perfecta nimicite...Tata imi spunea: "asa a fost sa fie"...mama imi spunea ca nu e posibil sa fac asa ceva, sa merg inainte ca o fac de ras....am facut ce am crezut eu de cuviinta si am ajuns si intr-un accident oribil din viata mea....o masina praf...o inima mai praf...si vise de printesa spulberate...
Apoi Mihai...stripper..frumos...dar normal si el la fel....ca restul...a fost ceva scurt de 6 luni...dar care m-a marcat...luasem foc in club de la greseala unui barman si cand a ajuns la urgente mi-a spus ca asta meritam..iar acasa ma intreba daca am de gand sa nu ma mai vait ( avand arsuri de gr3 si 4) ca el vrea sa doarma...si mai tarziu aflasem de ce era asa de ofticat..era cu cineva baiatul in seara aia si l-am deranjat din focul pasiunii....Am pus frumos lucrurile cap la cap si..i-am facut bagajul..i-am aratat usa si la 2 noaptea cara lucrurile acasa la mama lui..sa fie fericit si singur..nu cu una ca mine care nu intelegea ca a fute tot ce prinde este normal si a insela si minti persoana care practic de intretine este firesc, eu eram nebuna ca nu eram de moda noua.....
Am plecat si am ajuns in Bucuresti....unde Dennis mi-a furat inima in cateva ore...si m-am si mutat ..am devenit bucuresteanca...dar din pacate faptul ca eram din Moldova nu era agreeat de mama lui si faptul ca aveam un semn din nastere pe obraz a facut-o sa imi dea verdictul de handicapata....insa noi am continuat pe ascuns multi ani.....cu multe momente placute...cu cateva scapari si aventuri de ale lui....o pauza in care am cunoscut pe Raphael....si el un tip superb dar care l-am pus pe linia de asteptare ca inca Dennis era in sufletul meu....ne-am impacat...si a fost ok o perioada pana cand ajunsesem sa fim doi foarte buni prieteni si nicidecum doi iubiti si atunci am hotarat sa punem punct si sa ...sa...sa...nu mai vrem sa fim impreuna...intr-o seara de 12 februarie am spus stop...si am ramas prieteni...amandoi cred ca am gresit in relatia asta..eu ca nu am stiut sa spun ce vreu, el ca nu a stiut sa fie barbat....eu ca atunci cand m-a inselat prima data nu am spus stop...el ca a continuat sa insele...dar a trecut si timpul ( 7 ani) ne-a facut sa fim prieteni buni si apropiati acum...amintindu-ne doar momentele frumoase: calatoriile, concediile, weekndurile cu buburuza noastra prin tara, sotronul din herastrau, prajitura cartof si cu apa plata din Pta Revolutiei...
Dupa despartirea de el au mai urmat mici tentative de relatii dar nu ma regaseam in ele....ajungeam dupa o luna sa fiu "femeia ideala" si ceruta sa facem drumul vietii impreuna..dar nu era de mine.....ma aprindeam repede si la fel de repede imi trecea...nu ajungeam prea departe in relatie.nici nu se consuma relatia in adevaratul sens al cuvantului ca mie mi se lua...nu era ceea ce cautam.
A venit etapa Suedia...nebunie....hotarari..plecari...nopti intregi pe net .. Discutii despre una, alta...dar relatie la distanta, relatie care simteam ca nu va duce nicaieri si mai ales care daca la inceput ne-am aprins amandoi...ne-am cam calmat cand nordul Suediei l-a chemat la ea...si Dl. Doctor era dincolo de Cercul Polar.....
Apoi pe drumul meu l-am intalnit pe Silviu...mai aproape de mine....si simteam ca e EL.... cel la care am visat o viata intreaga...cel care mereu imi spunea ca sunt perfect pe sufletul lui si el pe sufletul meu....cel care fara sa fiu nevoita sa ii spun unele lucruri le stia....am sperat si ma rugam sa fie bine....nopti de dragoste....vise si incercari sa invingem lumea, sa o reinventam....promisiuni ca iubirea nimeni nu ne-o va lua..pana cand....si el a lovit...e drept ca doare....mai ales cand simti sufletul tau ca e daruit lui...si mai ales cand minciuni care nu isi aveau rostul au fost aruncate....si culmea....am luptat sa ia o decizie si am netezit altcuiva calea....dar in viata mai esti si pe post de pion..nu esti mereu regina...
Cam astea sunt iubirile mele...cele care le-am facut bagaje si aranjat pe rafturi. Acum lupt sa o aranjez pe ultima...e cel mai greu si cel mai dureros dar nimic nu e imposibil..voi reusi sa fac asta si voi ridica fruntea...chiar daca sleita de vise, sperante...dorinte si planuri...mi-am pierdut increderea in iubire, stiu ca sufletul meu pereche l-am pierdut.....intr-o lupta cu cineva necunoscut...dar probabil intr-o zi voi privi din alt punct de vedere totul...probabil ca toate astea ma pregatesc pentru ceva frumos....
Incetez sa mai caut iubire, sinceritate si pe cineva cald langa mine...las astea acolo deoparte si daca va fi va fi, daca nu , asta e....
Am alt raspuns de asteptat acum...care este atat de important pentru mine si pentru cei din jurul meu........
Primii 3
Am stat si m-am gandit serios cu cine sa incep si voi incepe cu 3 persoane care fac aproap zilnic parte din viata mea si care au si vechime: Denis, Mihaela si Fam. Pana ( ii pun la un loc ca ei este familie ).
Dennis este fostul meu iubit si actualul meu prieten. Multi considera ca vezi Doamne nu e bine...dar va spun eu ca este o prietenie frumoasa si sincera fara nici o tenta din trecut. Pentru el am venit in Bucuresti si cativa ani am avut o poveste de dragoste frumoasa. Lucrurile urate nu le mai tin minte. Este mereu pe aici cand am nevoie, ma alinta , ma incurajeaza si este acolo mereu si cand sunt nervoasa, si cand sunt fericita. Ma ajuta neconditionat si am evoluat in relatia de prietenie destul de mult. Pe 12 februarie se fac 2 ani de cand ne-am despartit si cred ca a fost cea mai buna alegere pe care am putut sa o facem.
Mihaela este prietena cu mine de 5 ani si chiar daca modul in care ne-am cunoscut este ciudat suntem una langa alta zilnic. Nici eu si nici ea nu ne-am invatat minte ca oamenii sunt rai si falsi. Suntem naive amandoua dar speram ca intr-o zi ceva bun se va intampla, chiar daca speranta noastra incepe sa palpaie a stingere. Mereu ma ridica si mai ales mereu imi spune ca are incredere in mine. Eu la fel pe ea si pot sa spun ca este printre putinii oameni care a ramas constant acolo chiar daca ne-am mai si ratoit una la alta. La anul va deveni si ea sotie si imi doresc foarte mult sa ii fiu alaturi si domnisoara e onoare de altfel.
Fam. Pana este formata din Anca , Bogdan si micutul ingeras Andrei. Ii stiu de 4 ani, erau cuplu unde fugeam noi ( eu si Dennis) prin weeknduri, cu care fugeam pe undeva. Sunt o familie fericita acum si am fost alaturi de ei si cand au spus da, si cand a venit Andrei pe lume si acum ne vedem, vorbim..si la motul lui Andrei mi-am dat seama ca eu nu mi-au spus nimic cat am lipsit din peisaj, incarcate de problemele mele..au stat cuminiti, cu cate un telefon din cand in cand sa vada cum sunt.....Acum ne-am regasit si este totul atat de frumos...
El este Andrei, o bomboana de bebel si care il iubesc, mai ales ca il consider ingerasul trimis de tata.
Iluzii, vanzari de suflet, dorinte inecate
Am incercat sa gandesc zilele astea egoist si mi-a iesit...zilele astea m-am rasfatat....am stat si am spus ce vreau, am adormit cu povesti spuse soptit, am alergat in bratele dragi mie, am dormit in acele brate si am vorbit...si am papat asa...ca acasa...m-am jucat cu bebe mic si am dormit fara sa ma streseze cineva....e drept ca unele ganduri si persoane nu le-am putut scoate din minte....dar a fost frumos....
Zilele astea am tras linie peste anumite etape si vise care cred ca le visam in inconstienta mea..ma minteam singura si asteptam sa se intample..acum am decis sa nu ma mai obosesc cu asa ceva, am decis sa nu mai cred cand cineva imi spune ca are aceleasi gusturi cu mine...ca isi doresc aceleasi lucruri...Nu exista asa ceva!!! Ceea ce imi doresc eu imi doresc eu si ceea ce imi place mie imi place numai mie si in forma aia numai eu le stiu. Mi-ar fi placut acum sa postez de cat de frumos e sa iubesti..si sa tin sirul posturilor optimiste dar nu se poate...unii aleg sa "joace" diferit si nu pot sa dau cartonas galben dar il pot oferi pe cel rosu si din terenul numit "Viata Simonei" vor iesi cativa jucatori..chiar si varfurile de atac daca merita.
Zilele astea am realizat ca trebuie sa tin langa mine oamenii carora le pasa de mine, zilele astea am realizat ca daca voi fi intr-o zi intr-un cabinet si mi se spune ca in 6 luni plec intr-o calatorie definitiva..in aceste 6 luni m-as bucura de cei ce ma iubesc cu adevarat, de cei care ii simt langa mine si mai ales de cei care ma stiu asa cum sunt si nu ma ridica pe piedestal ca sa obtina ceva. Mi-am gasit prieteni de baza si de data asta stiu sigur ca nu ma vor trada pentru ca sunt prietenii vechi..prietenii care mereu au fost acolo mai vizibil sau nu...care m-au lasat in nebunia mea...si inca 4 persoane noi intrate dar care sunt atat de inocenti si atat de sinceri incat te uimesc...ca iti arata ca se mai poate...
Nu vreau sa ajung la acel deadline, nu imi doresc sa mi se spuna ca trenul meu va deraia intr-un timp anume deoarece mai am de lucrat la gara mea...mai sunt oameni care ii vreau in preajma mea, vreau sa mai rad cu sufletul nestingherit, vreau sa mai vad un rasarit de soare, vreau sa mai ating delfini, sa mai gasesc oameni si sa ii ajut, sa mai pot spune : viata e frumoasa....stiu ca nu voi mai iubi...sau sper sa nu fie adevarat...stiu ca nu voi mai lasa pe nimeni sa ma amageasca ca apoi sa ma loveasca...si mai stiu ca vreau sa traiesc si sa ma bucur de ce am...!
AM facut unele promisiuni si le voi incalca....si nu pentru ca imi doresc asta ci pentru ca trebuie sa fiu egoista si sa ma gandesc la mine....vorba cuiva...uneori mai trebuie sa calci pe oameni ca sa iti fie bine..si da..probabil cam asta voi face..dar pentru mine trebuie sa fac asta.
O sa cumbar boabe pentru Haralambie si o sa privesc un apus de soare in lacul Ioanei, o sa ridic un zmeu cu Andrei, o sa cumpar o stea cu numele meu sa fie acolo si o sa spun despre fiecare ce parere am aici pe blog...Zilnic cate 3 persoane din viata mea dragi sau nu......voi face 30 de ani....mai mult de un sfert de secol...si ...totusi atat de putin ca sa inchid stagiunea....
Zilele astea am tras linie peste anumite etape si vise care cred ca le visam in inconstienta mea..ma minteam singura si asteptam sa se intample..acum am decis sa nu ma mai obosesc cu asa ceva, am decis sa nu mai cred cand cineva imi spune ca are aceleasi gusturi cu mine...ca isi doresc aceleasi lucruri...Nu exista asa ceva!!! Ceea ce imi doresc eu imi doresc eu si ceea ce imi place mie imi place numai mie si in forma aia numai eu le stiu. Mi-ar fi placut acum sa postez de cat de frumos e sa iubesti..si sa tin sirul posturilor optimiste dar nu se poate...unii aleg sa "joace" diferit si nu pot sa dau cartonas galben dar il pot oferi pe cel rosu si din terenul numit "Viata Simonei" vor iesi cativa jucatori..chiar si varfurile de atac daca merita.
Zilele astea am realizat ca trebuie sa tin langa mine oamenii carora le pasa de mine, zilele astea am realizat ca daca voi fi intr-o zi intr-un cabinet si mi se spune ca in 6 luni plec intr-o calatorie definitiva..in aceste 6 luni m-as bucura de cei ce ma iubesc cu adevarat, de cei care ii simt langa mine si mai ales de cei care ma stiu asa cum sunt si nu ma ridica pe piedestal ca sa obtina ceva. Mi-am gasit prieteni de baza si de data asta stiu sigur ca nu ma vor trada pentru ca sunt prietenii vechi..prietenii care mereu au fost acolo mai vizibil sau nu...care m-au lasat in nebunia mea...si inca 4 persoane noi intrate dar care sunt atat de inocenti si atat de sinceri incat te uimesc...ca iti arata ca se mai poate...
Nu vreau sa ajung la acel deadline, nu imi doresc sa mi se spuna ca trenul meu va deraia intr-un timp anume deoarece mai am de lucrat la gara mea...mai sunt oameni care ii vreau in preajma mea, vreau sa mai rad cu sufletul nestingherit, vreau sa mai vad un rasarit de soare, vreau sa mai ating delfini, sa mai gasesc oameni si sa ii ajut, sa mai pot spune : viata e frumoasa....stiu ca nu voi mai iubi...sau sper sa nu fie adevarat...stiu ca nu voi mai lasa pe nimeni sa ma amageasca ca apoi sa ma loveasca...si mai stiu ca vreau sa traiesc si sa ma bucur de ce am...!
AM facut unele promisiuni si le voi incalca....si nu pentru ca imi doresc asta ci pentru ca trebuie sa fiu egoista si sa ma gandesc la mine....vorba cuiva...uneori mai trebuie sa calci pe oameni ca sa iti fie bine..si da..probabil cam asta voi face..dar pentru mine trebuie sa fac asta.
O sa cumbar boabe pentru Haralambie si o sa privesc un apus de soare in lacul Ioanei, o sa ridic un zmeu cu Andrei, o sa cumpar o stea cu numele meu sa fie acolo si o sa spun despre fiecare ce parere am aici pe blog...Zilnic cate 3 persoane din viata mea dragi sau nu......voi face 30 de ani....mai mult de un sfert de secol...si ...totusi atat de putin ca sa inchid stagiunea....
vineri, 4 septembrie 2009
Gara Simonei
Toata viata m-Am uitat in gari la trenuri..alea care vin..alea care pleaca....accelerate, personaluri, rapid..face cineva diferenta? Dar eu, in teama mea, am fost lasa sa urc, sa intru intr-un tren. Mi se aratau ca fiind fie prea luxoase sau cealata extrema ..saracacioase..da...sunt mofturoasa. Nu imi gasesc locul in gara asta, in depoul plin de trenuri...si de aceea imi este teama ca nu voi recunoaste trenul albastru...atunci cand va opri in gara, numai pentru mine, Mi-e frica sa nu cred ca e un tren ca oricare altul dintre cele ce intra si ies din gara..chiar daca trenul ala este doar al meu..va pleca complet gol din statie sau mai exista posibilitatea sa urce alt pasager care si el a confundat tenul lui albastru cu al meu..dar cui ar trebui sa ii mai pese? Ca mie mi s-a luat...Ce? e frecvent sa incurci trenurile in gara....toate sunt albastre...personale, accelerate..mai nou intercity sunt rosii...Mi se pare mai simplu sa stai sa le privesti, vara.....intins pe un petec de iarba, ascultand greierii curajosi care nu fug de zgomotul asurzitor al sinelor si nici de vecina furnica si asa..din cand in cand sa iti mai arunci privirea carte trenuri. E drept..unele sunt mai noi...sau vopsite mai cu grija ca sa te pacaleasca ca sunt noi, au roti frumos nichelate care le loveste nenea ala sa le veifice...de ce?...ele de ce ar putea fi bolnave? de iubiri moarte? de calatori cu povesti neterminate intr-un compartiment? de oameni cruzi ce au taiat sau scris pe ele?si ce? acolo se verifica? dar la oameni cum e?..unde se verifica ?....Unele dintre ele sunt pline de praf, stabile....parca rasufl greu....trenuri vechi...marfa de calitate dar aspectul le strica toata frumusetea lor..... Unele sunt viteze, sprintene, fluiera smecherest, te imbie, te cheama in ele..sa spui povestea ta intr-un compartiment cu straini, sa cobori sa sa lasi povestea acolo si in trecut...unele tipa...dar sunt neauzite de nimeni.
Ciudat, nutresc o pasiune pentru estetic si frumos dar cel mai mandru si falnic tren mi se pare cel care a pierdut sinele...cel care a deraiat din drum si cauta alte spatii...il aseman unui lupator, unui visator..are credinta ca ceva va iesi din asta..ori o intrare in service si o haina noua, o ruta noua de unde sunt povesti mai frumoase...ori pensionare..liniste si ..moartea.... Toti avem macar o poveste spusa in tren, toti avem macar un gand uitat intr-un tren sau un semn din tren..am adunat povesti din tren..am lasat acolo ....am plans intr-un tren sau am avut privirea pierduta pe geamul lui si il lasam sa ne arate peisaje...
Trenul meu , cu incrustatii de negru pe albastru cel frumos si-a gasit si calatorul si gara.....atunci cand te-am zarit pentru prima data cand imi lasesem privirea condusa...erai undeva pe iarba, pe langa calea ferata...dar nu am avut forta sa i spun sa deraieze...sa ma opresc...am plecat mai departe si seara m-am rugat sa imi mai ofere o a doua intalnire pentru mine si prima pentru tine, sa m lase sa te descopar, sa te iau in el ...indiferent ca mergem la depu sau la service....
Mi-e teama...sa nu raman in gara.....ca o valiza.....si celorlati sa nu le mai pese de povestea mea, de trenul meu, de ora mea de plecare...sa fim trecuti si eu si trenul pe linia moarta...
ON AIR AT RADIO DEEA
Ehe, ce bine te simti cand faci ceva ce nu ai mai facut de ceva ani si momentul revenirii te duce in spate...in timp si retraiesti din nou varsta de 19 ani. Doamne, ce bine a fost.
Acum sa va lamuresc sa nu credeti ca am luat-o razna:).
Pe la 19 ani in Bacau era un radio VOX T , extensie a radioului cu acelasi nume din Iasi..si m-am gandit eu sa incerc sa imi pun vocea pe unde...si culmea, mi- reusit. Am fost in echipa VOX T pentru 1 ani si ceva. A fost superb....emisiuni in noapte, chefuri in studio, discutii cu oamenii din Bacau care ne ascultau...a fost ceva gen Midnight caller....si a fost frumos.....aseara iar mi-am lasat vocea pe unde...la RADIO DEEA si a fost sublim....Radu a fost super si m-a antrenat, am avut emotii, emotii maricele...dar m-am descurcat si a fost bine. Mi-a placut! Am prezenat stiri, am dat dedicatii, am facut glumite...DOAMNE, CHIAR MI-A PLACUT!
Daca vreti sa ma auziti, va astept diseara intre orele 22.00 si 01.00, intrati pe www.radiodeea.ro si ascultati live ( deocamdata emitem numai live) si un add pe YM la id: "radiodeea.partynight" si puteti sa dati dedicatii in realtime.
Probabil , daca demonstrez ca merit, imi voi putea face si o emisiune proprie, dar deocamdata mai invat una, alta ca in 11 ani s-au mai schimbat unele chestii si decat sa pic radio cand imi bag eu nasul mai bine am rabdare.
Iar ma lovesc de rabdare, incapatanata e rabdarea asta!
joi, 3 septembrie 2009
Clubul nepieptanatilor va lua fiinta! Racolam aspiranti:)))
Atat de frumoasa e melodia asta........
Anunt: Am decis sa fondam "Clubul nepieptanatilor". Ioana va fi Dna Presedinta:). Ca sa vedeti despre ce este vorba va invit sa mergeti aici . Si nu doar pentru aceasta postare. Aveti ce invata din acest blog, vi-l recomand cu caldura!
Gata operatiunea parchet!
In sfarsit casuta mea prinde forme elegante si decente. Parchetul a fost pus, mobila s-a asezat, la mijlocul lunii vin rafturile si dulapul, la mine o sa vina niste rafturi frumusele...imbrac haine noi, deci clar ar trebui sa ma schimb si eu de hainele avute acum. Sa incerc sa fiu diferita, sa zambesc mai mult, sa iubesc mai mult pe cei din jur, sa ma bucur de toamna, de boboci, de covorul de frunze...de luna noiembrie care vine si imi aduce ziua de nastere...si imi aduce si schimbarea prefixului...fac 30 de ani....Doamne, cand au trecut anii astia? As putea sa fiu lasa si sa spun ca nu am realizat nimic pana acum....dar am realizat. Am venit in Bucuresti cu o geanta de haine si sufletul terfelit in mocirla unei nunti...m-am ridicat..mi-am luat inima, am pus-o la loc si am inceput sa trag de mine...am iubit, am urat, am ras, am plans....profesional am luat-o incet incet si acum ma indrept catre varf...mai am...dar nu ma opreste nimic..ce?...sunt mandra de mine...ma simt bine cand prietenii imi spun ca ma apreciaza, ma simt bine cand vad oameni in jurul meu care imi cer sfatul...da..a fost bine ca am bifat psihologia..poate intr-o zi imi voi deschide propriul meu cabinet ...nu imi displace nici partea cu PR/Evenimente..ca doar nu degeaba am papat Relatiile Publice...si daca ma ajuta Doamne Doamne vreau si un master in comunicare...ar fi interesant:) Imi fac un perete cu diplome:)))
Da, am ajuns la o varsta la care, daca eu nu o spun, varsta o spune, ca sunt matura; gandesc , iau decizii, fac oamenii din jurul meu sa capete incredere in ei. Imbatranesc? Sau devina mai inteleapta cu un an?....Imi pare rau de prostia care am facut-o duminica noaptea....am sters munca mea de cateva luni....intr-un moment de furie...si....nu mai pot recupera..am incercat si eu si altii..e vorba de cartea care vroiam sa mi-o fac cadou la 30 de ani..voi scrie alta....si pana la 2009, noiembrie o sa am 30 de ani:) deci am timp....
Imbatranesc si ma uit la generatiile care vin din urma...si sunt fericita ca m-am nascut intr-o generatie cu respect de sine, intr-o generatie care stie ce inseamna muzica, o generatie care are educatie, bun simt si principii destul de sanatoase. Nu sunt invidioasa si nici nu imi regret anii...Stiu ca varsta imi confera maturitatea necesara sa gandesc altfel decat femeile de 22 de ani, am standarde mai inalte si automat ofer mai multe; pot sa captez atentia cuiva nu doar prin dotarea exterioara ci si prin dotarea interioara..experientele de viata acumulate m-au invatat cate ceva..chiar daca am plans, am urat si am injurat...am invatat din fiecare ceva , am tras o concluzie iar factorul care a provocat aceste stari este undeva , intr-o valiza..pe un raft....Am naturalete, frumusete (ce modesta sunt), iubire, daruire, devotament de oferit; Stiu sa dau cu fundul de pamant si sa nu ma pierd, sa caut solutii si sa gasesc iesiri din orice situatie, stiu sa imi asum responsabilitati si nu fug de probleme, stiu sa ofer un sfat avizat, sau nu, daca mi se cere.
Deci da, nu imbatranesc cu un an, devin mai inteleapta!
P.S. dedicat celor care cred in mine: voi incepe lucrul la o noua carte, voi adauga o noua experient, noi invataminte si noi lectii de viata..o voi termina; poate vine Mos Craciun...sa vedem...dar cartea o scriu si daca Doamne Doamne ma lasa sa o termin si nu are alte planuri cu mine...va fi pe rafturile celor ce ma iubesc.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)