Matrix cu bicicleta

Ce frumoase sunt amintirile din copilarie, emotiile la invatatul mersului cu bicileta, juliturile de pe genunchi si nu numai. Acum ceva timp, asa cum spunea si Daniel, ma "plangeam" ca imi este dor de copilarie..ei uite ca acum pot sa mai adaug cateva semne de buna purtare la palmaresul meu, si asa bogat.
 Daca vreti si voi, nu este greu: se ia una bucata bicicleta mountain bike si se incaleca cu hotarare. Se pedaleaza pe strada, se ruleaza in minte primele lectii de mers pe bicicleta, prima bicicleta primita cadou, primele cazaturi..apoi prima mountain bike cumparata din salariul de cadru didactic ....zilele cand era cea mai buna prietena...ehe...amintiri din copilarie. La un moment dat vrei sa iei un viraj stanga..ai viteza cam mare..si aproximezi ca ar trebui putin sa pisti frana..ei bine dragii mei asta am facut si eu! Ce a urmat?:)) Matrix de Bucuresti ..adice me:D Saritura in aer peste un podet, intalnirea de gradul III cu un gard....bicileta suferinda.
Ma ridic..aveam cateva dureri crunte dar deh..ce sa mai spun! Vina imi apartinea in totalitate. Ajunsa in casa incep sa analizez daunele..ca la asigurari si observ asa: bua de jos sparta, gatul aranjat cu o julitura destul de urata, intre picioare iar cateva julituri de toata frumusete..genunchiul drept avariat complet:) merge numai bine de bagat la daune totale pentru vara asta, s-au dus fustitele scurte si pantalonii scurti..si glezna..e cu glezna e alta poveste care nu v-o spun:))
 Asadar va riog eu frumos sa aveti grija cand va urcati pe bicileta! Conduceti fara viteza, franati doar daca aveti loc si spatiu si neaparat ambele frane sa fie puse in actiune....Asta e prima parte de la MAtrix..Mai urmeaza scuterul si vanatoarea:)) Sper acolo sa ma linistesc si sa ma mai cred actorul principal;))))

deci

deci nu stiu cum sa incep!!! deci, deci nu stiu cum sa va spun ca mi-s asa de mandra!!!! Cineva drag mie s-a apucat de blogareala:) si..nu doar atat!!! Incepe sa scrie ceva mult mai interesant.....the book;)) Sa ii uram succes si sa o primim in blogosfera cu maaaaaaare drag!!!!!
 She is my cousin and i am so fucking proud oh her!!!!

Ei, cine se supara?

Imi plac oamenii astia care dau copy-paste de pe o agentie de stiri pe blogul lor si incep uite asa sa isi promoveze blogul. Si vezi tu bine, Doamne, ei sunt cineva! Daca ii intrebi cate ceva imediat iau un aer de superioritate si te face sa crezi ca esti atat de prost ca nu stii, Ei, uite ca la mine nu a mers..il intreb pe un "jurnalist" asa, peste zi, despre o stire pe care o preluase, stiam sigur ca nu e veridica  ,si el imi raspunde: stii ce greu este sa primesti stiri? sa le asezi intr-o forma lizibila ( lizibila???? la redactat pe calculator?). Si ii spun: bine, bine! E greu, e grav, e o intreaga aventura, e vai de tine dar tu de unde iti iei stirile? aaaa...pai ma uit si eu pe Mediafax, pe Hotnews..si ce mai gasesc. Pai bine, dar stii ca trebuie citata sursa? Dar de ce? oricum nu fac nici un rau! Pai nu faci rau..dar atunci daca tu scrii despre mine ca sunt pe catedrala din Timisoara si ca urlu ca nebuna: "Domnule, incearca sa scrii tu o stire" , dar astea le preiei de la mediafax si tu nu citezi sursa, mie daca imi e drag de tine vin si te iau pe tine de gat de unde ai stirea? care sunt cele 3 surse confirmate si mai ales m-ai sunat si pe mine sa iti confirm???
 Eh..lasa ca ma fac eu reporter, jurnalist, crainic tv..si mai vad eu ca imi pun in listuta!

Adie vantul

Ma chinui sa dorm..dimineata la 7 ar trebui sa fiu in picioare dar nu pot adormi...afara s-a iscat un vant...aseara te-am visat...si copacii sunt indoiti de suierul vantului....ma perpelesc in pat si ma hotarasc sa ma ridic, iau calculatorul si ma duc in sufragerie....nu stiu ce e cu mine....saptamana trecuta am stat cu telefoanele inchise...nu stiu parca nimeni si nimic nu ma intelege..culmea e ca nici eu nu pot...cert e ca merg si traiesc din intuitie...mi-e dor de un compot de visine facut de bunica..oare Acolo face compot?...mi-e dor de curte bunicilor si de zilele ploioase, cand stateam la fereastra bucatariei si priveam la poarta..niciodata nu am stiut dupa ce ma uitam sau pe cine asteptam..se auzea conversatia bunicilor
- Marie, sa nu de gheata ca rosiile sunt atat de frumoase! ii spunea bunicul femeii pe care a iubit-o cel mai mult in viata.
- Sa vezi tu, Vasile ca si in castraveti intra mana!
- Sunt ploile Sf. Ilie, cu natura nu te poti pune...Ce da Dumnezeu primim!....
  In casa aia am invata atat de multe lucruri...in casa aia am invatat Crezul, acolo ascultam povestile de razboi ale bunicului..ma simteam tare mandra ca imi impartaseste despre transee, nemti...rusi...cum se luptau. Mereu cand povestea, statea intins pe spate..cu ochii inchisi si mainile pe piept. Mereu imi era frica sa il vad stand asa..stiam ca asa vedeam doar cei care plecasera la Judecata de Apoi....Niciodata nu mi-a povestit cum a fost pentru EL razboiul...mereu vorbea despre "tara asta", "soldatii romani"....era eroul meu , dar nu imi povestea nici despre Revelionul facut in transee, nici de momentul cand afurisita aia de bomba a facut boom si l-a ranit, durerea simtita, zilele de la spital si intoarcerea pe campul de lupta... Parca erau inchise undeva acolo si nu vroia sa ni le povesteasca noua.....Luna asta s-au facut 9 ani de cand a plecat....mi-e dor de el, de bunica..de discutiile lor si alinturilr lor....ma uitam la ei si niciodata nu intelegeam eu de ce se striga "Baietica" si "Fetita"....Bunicii mei au fost orfani de mici...bunicul meu de la 9 ani si bunica de la 12....dar au realizat impreuna lucruri pe care nu le realizeaza unii cu averi mostenite si cu parintii alaturi...Au avut 4 copii frumosi....din care unul a plecat la ei..cel mai mare dintre ei, tata; Acusica intram si in luna august......mi-e dor de ei...si ma doare ca nu ii am alaturi..dar cursul vietii nu il putem schimba..

Afara s-a pus pe ploaie! Ploua, bate vantul..se aud cateva pisici nebune si masini turate, rar , dar se aud!

Sper sa imi ghidati pasii, de acolo de unde sunteti! Acum ma simt atat de dezorientata!....As avea nevoie de o discutie cu tata si bunicul....ei mereu imi spuneau vorbe cu talc....

Pentru anonimi

Dragul meu..care te cam miros asa..care si cum esti....nu te mai obosi sa imi citesti blogul..nici sa te amuzi cu ai tai colegi..cred ca ar fi mai frumos sa imi uiti blogul si sa iti vezi de viata ta.....daca ceva nu iti place nu stai sa citesti, ok? Acum serios, nu ai altceva mai bun de facut decat sa stai sa imi comentezi mie blogul cu comentarii rautacioase si pline de  cuvinte urate?....Daca unei persoane nu ii place ceva nu inseamna ca lucrul ala trebuie interzis, inchis, aruncat la cos!..asa ca invata sa cresti, sa fii intr-o societate normala si cand ceva nu este pe gustul tau nu mai citi...sau, poate te macina atat de rau sa mai aflii cate ceva despre mine incat nu te poti abtine sa nu imi verifici blogul? ca deh...altele s-au schimbat de cand  nu am mai stat de vorba!!!
 Si uite asa, ca sa iti dau dovada ca sunt prost crescuta nu ma las de "blogareala jalnica", de "poeziile belite" ca doar te intrebai cat pot fi de retarda, nu?
 Cu foarte mult drag, reintroduc o regula mai veche!
Succes draga anonimule!

cum am ajuns asa?

nici eu nu stiu..sau mai bine spus nu realizez....spun ca imi doresc pe cineva langa mine, sa iubesc, sa fiu iubita si sa ma bucur de iubire dar stau si ma gandesc oare voi mai stii sa fac asta?.....nu stiu de ce dar parca simt ca am uuitat sa iubesc...si nu credeam ca se poate intampla asta...am iubit atat de mult ultima data incat acum parca nu mai sunt eu .....simt ca incet incet inebunesc..o iau razna...si nu e nimeni vinovat decat eu..am incetat sa mai caut, sa mai sper, sa mai spun ca vreau...las totul sa curga de la sine...ies...culeg prietenii, incerc sa zambesc si mereu cand ma retrag acasa parca sunt singura si fara nimic...vreau sa se termine perioada asta....si asa cum ii spuneam cuiva la mare in week-end: m-am indragostit..sa si simt...macar sa imi iasa cand ma amagesc..ca ma indragostesc...mi-e dor sa ma indragostesc..mi-e dor sa fac dragoste...o noapte, o zi....in pat, pe jos, in parc, in mare, pe munte....mi-e dor sa ....mi-e dor sa fiu eu!

Si barbatii plang

 Toti am avut sau avem o relatie in care credem ca totul este perfect. Este insa suficienta o clipa si se poate narui totul precum un castel de nisip mistiut de valuri.

 De aici incep noptile albe, intrebari al caror raspuns nu le vei gasi, probabil, niciodata, cosmarurile in ale caror gheare te simti precum un prizioner de razboi. Prietenii iti sunt alaturi dar oricat ar incerca sa te ridice sufletul ramane terfelit in mii de bucatele ale unui puzzle , puzzle la care habar nu ai cum arata imaginea finala.

Suntem multi cei ce suferim dar mereu consideram ca numai noua, femeilor, ni se poate intampla asta, ca barbatii sunt porci si ca este normal sa plangem, sa acuzam si sa povestim la nesfarsit cat de nesimtit, insensibil, fals a fost.....

Ce te faci cand cel care sufera si care isi pune mii de intrebari, pe langa a carui ureche trec mii de variante si mii de supozitii este un barbat, un barbat care iti este prieten apropiat si simti cum ai vrea sa ii dai din forta ta de a trece peste...dar este in zadar..este macinat de intrebari, noaptea are cosmaruri...si mereu are intrebarea: Ce s-a intamplat? De ce?

Te uiti neputincios si incerci, prosteste, sa furi un zambet, constient fiind ca zambetul obtinut este fortat si fals...
Din pacate trebuie sa invatam si despre suferinta, minciuni, infidelitati ..toate acestea " pentru a deveni puternici".

Cine spune asta? De ce nu putem primi ce oferim? De ce trebuie sa orbecaim in viata pentru a gasi ceea ce cautam? De ce gasim doar dupa indelungi suferinte, despartiri, amagiri?
Capul ni se sparge in zeci de ganduri, chipul celei/celui plecat ne bantuie si cautam raspunsuri..in sinea noastra, in jur, in trecut, in faptele din trecut..in fiecare vorba care ne-a fost sau ne este spusa...

El mi-a spus: "Vreau un final"...il priveam..era asa cum niciodata nu il mai vazusem..ma luptam sa gasesc cuvintele prin care sa ii spun ca finalul l-a avut..este cel in care s-au despartit 2 drumuri, 2 suflete, 2 vieti ce la un anumit moment pareau atat de bine presarate impreuna....

Cred ca finalul este atunci cand  spui hotarat: MERIT CEVA MAI BUN! Dar nu te parasesc amintirile, intrebarile, cosmarurile....chipul celei iubite...

Crede-ma ca as vrea sa pot sa te scot din starea asta, sa iti spun ca maine este o noua zi..dar tu esti singurul care reuseste sa faca asta..si vei reusi...Ti-am spus ca in relatia voastra nu vedeam decat un sfarsit...nu a fost sa fie..poate ma asteptam intr-un oarecare moment tu sa fii cel care..calca alaturi..ca deh.."e barbat si se accepta"..spun unii..dar uite ca viata ne ofera unele surprize peste care nu putem trece.... Fii tare! Pasii principali au fost facuti..trebuie sa ai vointa necesara sa vrei sa treci peste...chiar daca acum inca sunt atat de multe intrebari....

In memoriam Madalina Manole!

Fata Draga....
(15.07.2010)

Fata draga....ai fost trista
Si-ai plecat!
Cantecele si-amintirea ta
Noua ne-ai lasat

Cum vom putea trai
Fara vocea ta?
Cum vom putea uita,
Ce crunta a fost despartirea!!!!

Ne-ar fi placut mai mult
"LA MULTI ANI!" sa iti cantam
Si nu cu sufletul de durere mut
Ramas Bun de la tine sa ne luam!

Fata trista, ai fost trista!
Si este pacat!
Alta vocea ca a ta nu mai exista
Si ne doare...e adevarat!

Ramas bun!

.....ultimul post poarta titlul unei melodii cantate de tine....si am chiar si cateva franturi de versuri!....azi dimineata m-a secerat vestea!.....Nu vreau sa cred dar stiu ca e adevarat...nu te judec..depresia este atat de periculoasa...este suficient si o secunda sa iti pierzi mintile....


Sunt persoane care in ciuda zambetelor  si a firii vesele pe interior probabil dau o lupta acerba cu gherele depresiei....a fost o depresie?...a fost o durere in sufletu-i ce  era implinit, dupa spusele ei...nu stiu ce sa spun..nu o condamn..nu o judec...ii spun doar ca...aici va ramane mereu..la noi in suflet..la noi in  gand......

Voi posta o melodie care probabil nu o stiu multi..a cantat-o o singura data la tv si doar in cateva concerte..


Domnul sa te ierte, Fata cu Parul de Foc!

Daca

Daca va fi sa mi se intample in viata asta sa apara EL...sper din suflet sa ma faca sa ametesc doar cand il vad....sa ma cunoasca..sa stie cat imi doresc sa fiu a lui..sa ma faca mireasa lui, ajutandu-ma altfel sa imi tin promisiunea facuta tatalui meu pe ultimul drum! Cred ca cel mai frumos lucru este sa fii mireasa langa omul pentru care ti-ai da viata fara sa clipesti!

Daca va fi sa se intample in viata asta,  EL sa ma iubeasca sa fie hotarat, sa ma lase sa ii ador zambetul, sa ma lase sa ii mangai pleoapele...sa adorm uitandu-ma la el si cand ma trezesc sa fie acolo. Sa stiu ca sunt a lui si doar a lui!

Daca va fi sa se intample in viata asta, EL sa imi ofere fericirea de a fi mama copiilor lui sa vrea minim doi copii, sa isi doreasca sa imbatraneasca langa mine si, jucandu-se in parul meu, peste ani, sa ne privim cele mai de pret realizari: copii.

Daca va fi sa se intample in viata asta, EL trebuie sa stie ca nu am nevoie de diamante si cadouri costisitoare, imi doresc un inel micut, cu o singura piatra si din aur alb..dar asta o va stii!:) Voi avea grija sa ii spun ca nu imi place aurul galben!

Daca va fi sa se intample in viata asta sa apara EL si sa nu mai gust singuratatea, Doamne as fi cea mai fericita! Cred ca nimic nu se compara cu noi doi, eu sa fiu mireasa lui si sa ma ia de mana si sa imi spuna: Esti mireasa vietii mele!

Daca va si sa se intample in viata asta, EL sa ma faca sa tremur cand il vad ca se aseaza in genunchi sa imi spuna ca vrea sa imbatranim impreuna.... Eu nu am simtit niciodata emotia de a spune da...vreau sa o simt langa el!!

Daca va fi sa se intample.. sper sa taiesc sa ajung sa ma bucur de un EL! Sa imi implinesc promisiunea facuta tatalui, sa ii fac copii frumosi si sa ne uitam dupa ani in urma si sa spunem: A fost odata ca niciodata povestea noastra!

Vreau sa te uit

Da....vreau sa te uit..vreau sa pot sa ma trezesc intr-o dimineata si sa nu iti mai rostesc numele..si vreau sa incerc sa adorm fara sa imi fuga gandul la tine si sa ma intreb oare ce faci? oare iti este bine?

Ma macina gandul ca nu am luptat suficient, poate, pentru un noi..dar poate ca nici nu a existat un noi...dar te-am simtit....jumatatea mea lipsa... jumatatea mea din vis...steaua mea geamana....

Ma intrebam de ce nu am fost aleasa eu? ma intrebam ce am? de ce? cum? cand?  eu te-am pierdut sau tu pe mine? ce s-a intamplat si unde exact s-a produs ruptura?...mi-e frica de mine..mi-e frica pentru ca de cand te-am pierdut nimeni si nimic nu m-a facut sa simt ceva ...nimeni nu m-a impresionat si te luam ca etalon pentru toti....

Sunt nebuna? dupa atata vreme inca mai imi pun intrebari..inca toti se mira si toti vor sa ma revada zambind si le offer un zambet fals....nu..nu te scot vinovat pe tine..eu sunt vinovata..ca am sperat..ca am spus ca merit..ca am crezut ca merit...ca am iubit si iubesc..ca am sperat si am ucis speranta...

Dar oare am ucis-o? sau inca mocneste undeva acolo si tot imi da impulsuri?...Mi-e frica..ma doare.... vreau sa iubesc din nou fara sa imi fie frica....dar mereu ma opresc....imi spuneai ca ma iubesti...imi spuneai ca indiferent ce se intampla macar prieteni vom fi....imi spuneai ca sunt ceea ce ai asteptat o viata....

Te las..nu te mai obosesc....si inca spun ca sunt 8 minuni pe pamant si tu esti minunea numarul 8....

Accidente casnice

Dupa doua saptamani de umblat pe meleagurile tarii, in interes de servici...am ajuns acasa...si ca orice om am folosit pe tanti care ne usureaza munca muuullt: masina de spalat...baga e prosoape, hainute..una alta si ce ma gandesc eu? ia sa imi bag si eu toata lenjeria intima alba si sosetelele albe ca ..e vara si o sa fac uz de ele la greu....si...spus si facut...

Ei bine dragii mei..daca esti cu mintea prin alte parti si  nu casti ochii mari...si eu ii am mari..stiti...dar ..tot s-a strecurat una bucata bikinei rosii...rezultatul? ohh..de vis..pot sa candidez la barbie girl;)) totul este roz;)) pana si acele obiecte vestimentare pe care eu nu prea le port.....

Asadar...sa nu ma lasati sa va sortez hainele pentru spalat..ca va treziti ca nu va mai recunoasteti lucrurile;)))

Frisoane

Nu am mai scris de ceva vreme dar in week-end am fost la Bucuresti...am stat si duminica am luat iar tara la colindat....In schimb nu ma simt bine..sunt racita, am frisoane si gatul parca este plin cu mii de ace cu gamalie care parca au facut un pact sa ma chinuie pe mine. Mai am si durerile de masele..sper cat mai curand sa termin si cu dantura asta ca tare mare chin e si urasc!!!!
 Asadar ...din nou pe drum..se spunea in vremuri apuse: " Calatorului ii sade bine cu drumul"..ei...asa poate o fi..uite ca eu calatoresc...Saptamana viitoare voi ramane in Bucuresti..dar nu pentru mult timp! Va fi ceva de cateva zile.....
M-am saturat de ploaie....parca nu se mai opreste...si ploua..si ploua...si iarasi ploua...iar la tv cand ma uit si vad ce se intampla.....ma cuprind fiori cand vad oameni desnadajduiti care isi lasa practic viata in spate...Bunicul meu spunea ca in fata focului si a apei esti neputincios...si mare dreptate avea...Mi-as dori sa am o putere supraomeneasca si sa ii pot ajuta pe oamenii astia..sa reusesc sa dau din bagheta mea si sa reasez lucrurile la loc...sunt sigura ca chiar daca li se vor da case noi ( cam greu de crezut..guvernul nu se gandeste la asa ceva) tot nu vor fi la fel ca ceea ce ei au muncit o viata intreaga.....isi lasa in spate sudoarea fruntii....curtea in care si-au vazut copii facand primii pasi....vaca lor care le dadea nu stiu cati litri de lapte....Azorel care i-a scapat de nu stiu ce hot.....Ma intreb de ce li se intampla oamenilor batrani asa ceva? De ce tot ei platesc? .......Sper sa aveti putere sa mergeti mai departe.....

Am mai plamadit ceva...sa imi spuneti de va place!
Linistea

Stiam ca vei veni...
Doar ceasul de sosire nu-l stiam.
Stateam si te pandeam
Din umbra greului oftat..
Si te-asteptam!
Stiam ca trebuie sa vii!
Si n-ai venit!

Pe masa -ntinsa se gaseau
Dorinte, ganduri, amintiri
Pe care eu
De ani le adunam
SI le stergeam
In fiecare zi
Stiam ca trebuie sa vii!
Si n-ai venit!

Zeci de-anotimpuri
Ne-au lasat in urma.
Copacul din gradina
S-a uscat…
Dar eu am stat
Si praful de pe gene mi l-am dat!
Stiam ca trebuie sa vii!
Si n-ai venit!

Tresar! In picurii de ploaie
Ce geamul mi-l alinta
Si-n linistea tacuta
Un scartait se-aude
Intrezaresc ceva
Ce seamana a tine!
Si ai venit!
Stiam ca trebuie sa vii!

29.06.2010