luni, 28 aprilie 2008

Familia

Imi aduc aminte cu drag de momentele cand eram copil si toate erau "la locul lor"......nu existau certuri, nu existau discutii..dar se intampla la un moment dat ca radacinile familiei sa plece in lumea celor drepti...si atunci se duce totul...liniste, dragoste de frate, sore, unchi, matusa...respectul pentru cei care ne-au zamislit sa ajungem ceea ce suntem...imi este atat de greu sa ma gandesc cat de rai pot deveni oamenii....suntem fiinte omenesti..avem sentimente..avem darul vorbirii...dar la urma urmei suntem animale..sau nici macar animale..ce suntem noi? oamenii? fiinte care se iubesc si apoi se urasc, fiinte care nu stim ce inseamna .....familia...
Am sufeltul atat de ranit.....inima imi este facuta zop....am iubit mereu pe cei din jurul meu..am respectat mereu pe cei din jurul meu si am ajuns acum in punctul in care imi doresc sa devin nesimtita..sa devin inumana...egoista..DE CE NU POT???de ce fratii se urasc intre ei? de ce trebuie sa trecem prin aceste momente si sa umbrim bucuriile vietii prin certuri si fuga dupa avere??? Ce iei cu tine cand treci in lumea celor drepti? 8 scanduri, 12 cuie...un asternut si...cam atat si nu se stie nici pe acelea daca le folosesti acolo..nu iei cae, bani, avere, lucruri ....nu iei nimic..ai vrea totusi sa iei respectul celor care i-ai crescut, educat ....dar nici macar acest lucru neinsemnat nu l iei.,.....

Niciun comentariu: