miercuri, 11 noiembrie 2009
A cazut cortina...
Stateam si ma gandeam deunazi la postul lui Cabral si ieri cand a fost anuntat decesul Maestrului am inceput sa rulez posturile tv si vedeam cm parca avea dreptate Cabral,,,,totul fusese pregatit, totul aranjat, probabil ca chiar data lipsea.....
In teatru, pe scena se aude zgomotul pentru ultimul act, pica cortina, aplauzele nu se mai sfarsec dar cortina nu se ridica pentru a revedea actorul facand o plecaciune...dar totusi in sala se simte dragostea lui pentru teatru....
Dumnezeu sa te ierte, Maestre!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Pentru tata, de ziua lui
Mâine este o zi care îmi apasă mereu inima în două direcții: spre lumină și spre dor, spre bucurie și spre lacrimi. Mâine ar fi fost ziua c...
-
Uneori, ceea ce nu ne ucide ne face mai puternici! Într-o zi, ne vom ridică și vom privi înapoi, realizând că viața noastră ar fi putut fi d...
-
Au fost doi ani până am avut curajul să rostesc, cu voce tremurată, cuvintele care îmi ardeau în piept: „Vreau să divorțăm.” Doi ani in ca...
-
Nu plang...nu cersesc nimic...ofer fara a cere, primesc fara a intreba...in camera mea plina de delfini, poze dragi si carti ma reculeg......

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu