No smoking

Nu stiu cum sa spun, e prematur sa spun acum ca am reusit, proabil ca nici peste 3 luni nu voi putea spune ca am devenit nefumatoare dar deocamdata e bine! De duminica am luat aceasta decizie si vad ca e bine...Nu simt nevoia si nici nu plang de dorul lor. Acum probabil ca par o fitoasa care vaaaai...au trecut 2 zile si nu am fumat...dar credeti-ma ca o fac pentru mine, ca sa pot sa am incredere in mine, sa fiu mandra de ceea ce am realizat pana acum si sa imi spun ca pot. Vointa am, motivatiile pentru care am luat aceasta decizie sunt cat se poate de mature....singurul inconvenient este ca e posibil sa ma ingras putin dar o sa am grija sa alerg, sa fac miscare, sa fac gimnastica si aerobic sa ma gandesc ca nu am voie sa pap dupa 6 seara si sa trec fericita pe ceaiurile mele de iarna care ma asteapta teanc in dulapul de deasupra hotei:))

Imi aduc aminte ca prima data am luat decizia sa ma las intr-un 1 ianuarie..si pana pe 9 ianuarie nu am pus tigara in gura, dar cum am ajuns la scoala..si am intrat in cancelarie colegii cu cafeaua, cu tigara..prima zi de scoala....ore mai mult sau mai putin...si am spus ca hai ca fumez doar azi...si apoi normal ca in pauze ieseam cu colegii sa mai vorbim despre una,alta si mai aprindeam cate o tigara.

A doua oara m-am lasat pentru tata, ma rog, el a fost motivatia mea si am facut o intelegere cu el sa nu mai fumam....am reusit  pana in noaptea de 11 august 2006..cand un telefon primit in noapte m-a transformat in cel mai aprig fumator...nu mi-a luat nici durerea mortii, nu mi l-a adus pe tata inapoi dar asta am simtit eu atunci sa fac..asta am vrut ....

Acum sunt inconjurata de fumatori ( prietenii mei fumeaza, prietenul meu fumeaza, mama fumeaza)..toata societatea fumeaza.dar eu am incredere in mine. Am incredere intr-o femeie matura, de 30 de ani ca atunci cand ia o hotarare si-o poate respecta. Sunt o femeie care stie ce isi doreste, care stie ce vrea de la viata si acum vreau sa ma las de fumat. Pe lsita sunt multi de vreau si ii voi bifa pe rand cu "done"