Toamna pe ulitele Dublinului

Ma apasa pe umeri frigul si toamna! Le pun in rucsac si le rog sa mai stea acolo putin dar nu stiu cum se face ca noaptea ies si iar se strecoara afara si de dimineata iar alerg dupa ele toata ziua aproape sa le prind! Ma mai alinta soarele prin geam si imi ridica putin ochii de pe word-uri si pdf-uri... Dulceata de nuci este pe terminate, am apucat sa strecor un borcan cand am plecat de acasa..as fi luat tot ce era in beciul mamei dar le-am lasat acolo in speranta ca o sa ma intorc undeva la iarna, sa ma asez pe scaunul meu din bucatarie, sa imi pun o felie de paine cu unt si dulceata, sa beau o cana de lapte cald si proaspat cerut peste gard de la vecina noastra, ca nana a plecat sa se vada cu tata si bunicii mei....
E frig! Atat de frig ca pana si melcii s-au ascuns iar frunzele migreaza! Culoarea aramie este invaluita de un vant puternic si vartejul facut de frunze loveste....Simt cum optimsim ul vrea sa se strecoare sa isi ia o mica vacanta dar il prind mereu, il iau de codita facuta din spicele de grau si florile de mac si il bag inapoi in buzunarul sufletului! Imi repeta ca ii este greu sa fie acolo pentru ca nemultumirea si dorul il deprima si ca mai bine isi ia vacanta sa pleca la Lisabona! EI si atunci ma enervez si ii spun ca doar impreuna mergem la Lisabona! L-am pus la adapost pentru cateva zile, zile in care incep sa ma pregatesc pentru un eveniment organizat de ziarul nostru pe data de 5 noeimbrie....5 noimbrie??????????????.....adica luna noiembrie este atat de aproape? Adica iar imbatranesc? Da, bine, bine....sunt mai inteleapta cu un an, ma loveste usor peste orgoliu varsta.... Da..de azi intr-o luna mai adaug ceva la suma aia care nu ma caracterizeaza ca si varsta! In interior inca ma simt ca un copil, ma alint si cred ca toata lumea merita o sansa si visez cu ochii deschisi la o lume frumoasa, buna si sincera......Vise....Nu?