imi curg cuvintele

De multe ori ma gandesc la trecut, la copilarie, la lucrurile care pana ieri erau acolo, la locul lor. Acum sunt departe de tot ce inseamna acasa; de Bacau unde am atatia oameni dragi, de Bucuresti unde lista se imputnieaza pe zi ce trece ( de cei dragi , ma refer)
Auzisem la un moment dat, sau citisem pe undeva, ca odata cu inaintarea in varsta devine din ce in ce mai greu sa gasim lucruri care sa ne motiveze si sa circulam pe autostrada vietii. Cum adica? Pe autostrada asta conduc eu cum imi place, cu reguli impuse de mine, cu marcajele facute dupa bunul meu plac; poti fi si cu violet, care-i baiul?
Sunt hotarata sa nu mai las lucrurile sa se intample, o sa schimb lucrurile asa cum vreau eu pentru ca am aceasta forta, stiu si pot sa fac ce imi doresc. Am obosit sa ascult lectii si povesti de viata prin care toti imi spun ca ai sa vezi ca va fi bine, am devenit experta in a spune :"Da, stiu, stiu cum e cu rabdarea!" dar daca eu nu am rabdare? daca eu nu vreau sa astept? O viata intreaga am asteptat sa cresc, apoi sa termin liceul si sa fiu eu independenta, apoi sa am multumiri profesionale; Fara sa astept a venit despartirea de tata, de bunici, de oameni dragi si calzi, de locurile unde era cald, de bratele unde nu stiam decat ca imi place sa iubesc....Au trecut anii pe langa mine, pe langa voi si totusi nu stiu cum sa pretuiesc timpul. Sunt o nebuna, o nebuna care viseaza atat de frumos seara cu ochii deschisi si dimineata se trezeste, pleaca la munca si se gandeste ca seara ce vine sa mai diversifice visul si cu alte intamplari..este visul meu, visul meu de fiecare seara, adorm construindu-l si ii spun ramas bun in fiecare dimineata..este doar un vis...da, stiu ca visele pot deveni realitate dar acest vis nu va deveni niciodata, acest vis este imposibil de realizat dar eu inca il regizez in mintea mea, in lumea mea...
Zgomotele de pe strada ma scot din sarite uneori, vreau liniste, o liniste sa nu aud nimic, nici apa din acvariu, nici zgomotul tastelor, nici picaturile de ploaie in geam...sa imi aud gandurile si sa le pot opri sa se indrepte spre acolo, sa le iau de urechi, sa le bag intr-o desaga si sa ascund desaga aia unde nici eu sa nu stiu de ea..
E soarele asta afara care imi bate cu nesimtire in geam ..il ignor! Vreau sa dorm ca sa mai visez putin si azi..sa mai adaug cateva scene in visul meu ...ma duc sa dorm!