Concluzie

Aş vrea să fac o precizare. Sunt o idealistă şi încă mai sunt unii care profită de naivitatea mea... Am descoperit asta în timp, nu acum... încerc să mă autoeduc în a-mi schimba părerea despre oameni, de a privi doar lucrurile frumoase, dar îmi este greu pentru că eu, încă, mai cred în semnificaţia cuvântului prietenie, încă mai sper în descoperirea sentimentului iubire, încă mai visez la lucruri frumoase, dezinteresate şi durabile! Nu sunt supărată pe nimeni, nu judec pe nimeni şi nu este un apropos la persoana nimănui doar că realizez cu durere că nimic din ce cred eu şi îmi doresc să văd nu se întâmplă! Am ajuns să jignim, să minţim, să ne ascundem, să ne jucăm cu cei dragi doar pentru că aşa fac cei din jur.. Sunt conştientă că nu am să schimb eu lumea... şi mai sunt conştientă că nu sunt şanse să mă schimbe nici lumea pe mine, indiferent de câte lovituri primesc.. Eu voi rămâne cea care sunt, Simona care o ştiu cei care m-au cunoscut, cei care mă apreciază, cei care mă urăsc şi cei care nu mă plac... Nu mai cred în schimbări radicale... Am 32 de ani... am încetat să mai cred şi în basme...