Goliciune

Am hotarat sa mă dezbrac, sa raman goală, fara sentimente, fara gânduri, sa dau jos si bunul simt, si respectul si sa ma preumblu goală prin viata!
As da jos de pe mine si inhibitiile, si prejudecatile, si gandirea de copil fericit...sa nu mai raman cu nimic, sa fiu blank! Nu m-as dezbraca de amintiri. de oamenii dragi si de cărți....in rest nimic nu mai vreau sa stiu! Nu mai vreau sa stiu de iubire, de dusmani, de prieteni falsi, de ura, de sex, de razbunari proaste si concluzii pripite!!
M-as urca apoi intr-un turn de castel si as impleti o mantie care sa acopere pământul, o mantie roz, cu stelute albe si roșii imprastiate....dar as reusi doar sa acopar minciunile, ura, inselatoriile, prostia si ingnoranta....si tot nu ar dispărea!
Te-as lua pe tine de mana si te-as duce in lumea mea, unde totul este frumos dar nu o fac, nu incapi in lumea mea, nu te potrivesti acolo! Tu ai nevoie sa epatezi.....Nu te-ai potrivi in casuta mea cu cerdac de lemn, cu perdele maro la ferestre si cu podele de lemn...Cu fotoliul ros de pisici, cu patura de lana acoperit. Acolo sunt eu, cea care nu imi este teama sa fiu sensibilă, nu mă ascund sa spun ca mă mistuie dorul, nu imi este frica sa spun ca sunt fericita.....acolo pot desena cum vreau eu, cromatica mi-o aleg singura! Si, culmea: nimeni nu mă judeca! Poate si pentru ca ultimele vizite primite au lasat goluri imense, au dispărut dulapuri si le-am înlocuit cu lacrimi, au dispărut mese si le-am înlocuit cu nopti nedormite, au dispărut usi si le-am înlocuit cu schimbări majore si fara urma de a mă întoarce...Am amanetat inima la un pariu nebun, cândva intr-o luna de octombrie si am plecat, am lasat totul in urma si visat cu ochii deschisi! Am vrut si am crezut ca voi schimba totul la mine in bine...si nu mi-a iesit....cand m-am trezit am decis sa pun lacate mari si sa arunc cheile, spunandu-mi ca daa e sa merit sa le deschid voi gasi cheile....
Da, voi ramane dezbracata si voi trage pe mine doar o salopeta cu indiferenta si o voi da jos seara, da, voi dormi iar dezbracata si singura! Cred ca a ajuns sa imi placa!
Si totuși sa nu crezi ca sunt o nesimtita, ca nu mă bucur de existența ta...o fac! Dar intr-un fel al meu, proaspat patentat, invat si eu sa imi testez limitele, sa invat sa merg, sa invat sa rad indiferenta, sa invat sa umblu goală.....si sa privesc marea...