miercuri, 27 octombrie 2010

Incet, incet spre 50 si 31:)

In ultimul timp nu am mai putut sa scriu...tot incercam sa uit de tot si de toate pentru a trece peste anumite evenimente care se succed in viata mea...

Voi vorbi despre o persoana care a fost langa mine de cand m-am nascut..din momentul in care am spus buna acestei lumi a fost langa mine...ca un frate mai mare..ca un al doilea tata, ca cel care mereu era acolo....Diferenta intre noi este de 19 ani si acusica, sambata, schimba prefizul si face 50 de ani! Suntem pana si aceeasi zodie....Cand vroia sa plece la baieti eram coada lui, trebuia sa ma ia cu el ca altfel nu il lasa bunica, atunci cand a inceput sa fumeze repede l-am spus bunicii:
"- Bunica, sa stii ca Tinel scoate fum pe gura!".....Imi aduc aminte ca aveam 5 anisori si vroiam foarte mult un joc Lego de la parterul magazinului Luceafarul din Bacau...unde intamplator lucra o doamna de la noi din comuna si ajung acolo si spun ce vreau sa imi ia mama si Dna Barbu: Mergi acasa ca iti aduce mos Neculai..eu neincrezatoare nu, ca eu vreau jocul ala, eu vreau sa fac roboti..cu chiu cu vai m-a luat mama acasa, plangand..i-am sarit in brate cand l-am vazut si am inceput sa plang si sa ii spun ca nu a vrut mama sa imi ia si el mi-a spus ca l-a vazut pe Mos Neculai acolo, in magazin si sigur l-a luat pentru mine..si cand a venit Mos Nicolae...la el in camera imi lasase acest joc....am mai crescut ..si el a hotarat sa isi faca o familie, sa se casatoreasca..nu prea eram eu incantata ca eu il vedeam doar a meu..dar dupa cununia civila i-am spus ca daca nu ma ia cu el in luna de miere ma supar pe el....la nunta...toata seara am plans ca eu vreau in luna de miere...pana la urma a plecat doar el cu cea pe care o iubeste si acum ...dar mi-au adus de la Predeal " Nu te supara, frate" si dulciuri. I-am trezit la prima ora a diminetii, bateam la ei la usa sa vad ce mi-au adus....
Timpul a trecut peste noi, el a devenit parinte, am plecat la prima intalnire din viata mea din casa lui si a Corinei....am plecat la prima discoteca din casa lui si a Corinei...cu ei vorbeam orice si ii gaseam cei mai cool prieteni avuti...Cand am devenit majora imi aduc aminte ca a venit sa o aduca pe verisoara mea...si m-a dansat ca cica sa danseze si el nepoata lui majora....cu timpul familia aia mare, care o aveam....curtea aia unde eram noi mereu fericiti a imbracat haine triste....am pierdut familia in sanul careia am crescut..bunicul si bunica au plecat spre ceruri, tatal meu si el s-a grabit acolo sus...in noaptea cu pricina prima persoana pe care am sunat-o a fost Valentina....fiica lui...si astfel a aflat si el ca trebuie sa isi scurteze concediul...sa plece pe ploaie....
Anii s-au scurs si au lasat urme si la el...acum 7 ani a suferit un infarct..iar de atunci viata lui s-a schimbat complet..si a lui si a familiei....Cu o putere exceptionala si o dorinta de viata a renuntat la tigari, a urmat si urmeaza cu sfintenie un regim alimentar..singura lui slabiciune fiind dulciurile....Din pacate daca ai avut o data probleme cu inima...le ai mereu....Acum cateva zile a avut o zi nefasta, i s-a facut rau...ce a urmat este usor de imaginat: medici, analize, controale, decizii.....era programat la o coronografie si un stend la Iasi..dar acolo au descoprit o problema la o valva..lucru ce duce inevitabil la o operatie pe cord deschis....
Mi-e frica si in acelasi timp sunt si optimista, constienta fiind ca orice operatie are un risc, dar daca medicii vor sa faca operatie inseamna ca stiu ei ce stiu....Mi-e inima mica mica si ma rog la Doamne Doamne sa fie bun cu noi...pe Tati meu si pe buni mei sa vegheze asupra lui si sa ii dea putere sa treaca peste acestea, sa nu ii mai fie frica, sa stie ca noi toti il iubim foarte mult si ca pentru mine este ca un tata, ca stiu ca este acolo si ca el este cel care ma leaga de curtea copilariei mele.....
Nu am apucat niciodata sa ii spun cat de mult il iubesc, nu am apucat niciodata sa ii spun cat de mult au insemnat pentru mine incurajarile lui, faptul ca ma iubeste neconditionat si ca privindul pe el retraiesc momentele copilariei...cu jocurile nevinovate, cu glumele baietilor, cu tot ceea ce ma leaga de el in acesti 31 de ani...

Sa imi traiesti unchiule, sa imi fii sanatos si plin de putere, sa ma inveselesti mereu cand am nevoie si sa ma dojenesti cand gresesc, sa ma mangai pe par si sa ma imbarbatezi spunandu-mi ca sunt puternica!!!! Sambata schimbi prefizul..nu te provoc la un dans al pinguinului acum dar la vara sigur facem un chef mare in curte si topaim:) si promit sa iti pun si :"Pusca si cureaua lata"
Te iubesc!
P.S. O sa revin si cu o fotografie, promit!

4 comentarii:

Natural spunea...

Doamne-ajuta si sanatate!

Simona spunea...

Multumesc mult!!! Stiu ca va fi totul bine si ca Doamne Doamne este acolo si vegheaza:)

Alexandra spunea...

Am reusit sa si plang azi.Scrii superb.Toata familia este alaturi de tine.Love you,Simo!

Simona spunea...

Iti multumesc, minune mica! Sa ai grija de tine si de cei de acasa! Am baza in tine! Te iubesc si eu si va iubesc pe toti! Chiar daca sunt pe meleaguri straine tot acasa imi zboara gandul cel mai des!