Urasc vremea din Irlanda...urasc diminetile ploioase, urasc zilele fara pic de soare..simt ca parca nu traiesc..simt ca parca totul si nimic nu isi are rostul...ma zdruncina tot ce se intampla in jurul meu, simt un uragan in suflet si as vrea sa ma izolez, sa iau o frunza si sa ma acopar...
Mi-e greu sa mai fiu si optimista, eu care eram bolnava de optimism...mi-e greu, dar totusi, spun ca voi trece si peste asta..la urma urmei viata este o calatorie cu un itinerariu pe care nu il stim...
Ma bucur sa stau in patul meu....si sa ma gandesc la lucrurile care incep cu "Atunci cand......."
Când îți înveți lecția,
SIMONA, NU MAI ÎNCERCI SĂ FII OM CU CINE NU MERITĂ! NU MAI SPERI CA OAMENII SE SCHIMBĂ! NU TE AȘTEPȚI CA TOȚI SĂ GÂNDEASCĂ ASEMENI ȚIE! NU...
4 comentarii:
Iti doresc sa vina soarele si pe straduta ta!
Bun venit, Loredana! Sper sa vina, ca eu il astept:) O zi frumoasa si sa iti traiasca printesa:)
Hey, Eu sunt fata care ti-a propus sa ne intalnim, pe comunitatea romaneasca, tot in Irlanda:) Nu am mai apucat, dar avem timip)....In fine, si eu am fost la fel ca tine, deprimata si suparata pe irlandezi, pe vreme, pe prietenul meu, pe toata lumea. Acum mi-am revenit, imi place vremea (pot sa simt miros de iarba, de verdeata cand ploua), imi place Irlanda, imi plac oamenii. Am fost acasa in vacanta 2 saptamani...si imi pare bine ca nu au fost mai mult de 2.
Te pup si stai linistita...toate furtunile trec
Off, ce bine ar fi sa incep si eu sa simt acel miros de verdeata cand ploua.....Ah! parca il simt putin acum daca spui tu ca se poate!
P.S Hai sa ne vedem:) sa imi explici cum trec furtunile:)
Trimiteți un comentariu