sâmbătă, 29 mai 2010

Spital, operatie, altele

De cateva saptamani tot mi se pare ca se intampla ceva si nu pot defini...asa ca ....nu mai stiu incotro sa o iau.
Toata saptamana a fost grea, vineri am avut conferinta si seara s-a sfarsit la Elias, la urgente, cu o mica incizie.....la 1 noaptea eram intr-un salon si plangeam....nu stiu si frica, si dezamagiri si tristete si intrebari...eu cu mine si intrebarile mele...la care nu cred ca voi gasi raspunsuri...Cand m-au luat la ekg a gandeam daca o sa imi gaseasca inima, daca bate ceva...ca eu simt ca de ceva vreme parca nu mai am inima...nu mai am nimic...In drumul spre sala de operatie ma gandeam cu teama si tristete la singuratatea mea...la mine..la tristetea cand inchid usa si sunt singura si cat mi-ar placea sa zambesc cu cineva, sa povestesc cu cineva...da, anul trecut pe vremea asta abia cunoscusem pe cineva si eram fericita...anul asta nu imi mai pot gasi linistea interioara...si nu vad nici pe viitor un rasarit de soare pe strada mea...!
E atat de crunt sa vrei sa suni pe cineva si sa nu ai pe cine.....:(

Un comentariu:

Anonim spunea...

Eu tot nu inteleg de ce nu m-ai sunat!:(
Imi pare rau pentru, prin ce ai trecut...Micea (nu ma pricep sa-i trec numele)