Simt doar dezgust!

De cand este lumea asta moartea cuiva este o veste trista! Ca ai cunoscut persoana aia, ca e un vecin, ca e cineva cunoscut de colega de munca , nu conteaza, pentru mine moartea este echivalent cu tristete, durere, dor.
In presa din Romania moartea cuiva cunoscut ( persoana publica) este un motiv de bucurie! Si nu, nu imi retrag aceste cuvinte! Imi aduc aminte ca am citit postul lui Cabral putin inainte sa ne luam ramas bun de la Maestrul Gheorghe Dinica si a cuprins atat de bine ceea ce se intampla in acele momente in redactiile de stiri ale televiziunilor si presei scrise.
Ceea ce ma revolta foarte mult dar nu am ce face este faptul ca da, ramanem tot mai goi si pleaca parca unul cate unul la cele sfinte cei care, unora dintre noi, ne-au adus zambete pe buze, ne-au facut sa trecem peste anumite momente din viata noastra mai usor, sa vedem lucrurile altfel.... Dar ca si cum asta nu e de ajuns ma scot din sarite jurnalistii si oamenii de televiziune care pica in ridicol, care incep sa scormoneasca in familiile si prietenii respectivului, sa intrebe, sa rasuceasca cutitul in rana pentru a face o stire de prima pagina sau de prime time! Mai oameni buni, daca voua v-ar muri cineva foarte apropiat si ar veni unii cu camere de filmat pe voi, cu telefoane, v-ar suna sa va intrebe dar iti placea de el? il iubeai? il apreciai? dar cand ai vb ultima data cu el? si ce ti-a spus? credeai ca va muri? oare cum v-ati simti voi? ati spune ca rascolesc durerea? Exact asta faceti si voi, sunteti precum vulturii, va rotiti in jurul familiei, in jurul corpului neinsufletit pentru o poza de prima pagina ...
Pe langa asta vine o alta intrebare: inainte de aceasta intamplare cand a fost ultima oara cand te-ai gandit sa faci o stire sau sa scrii un articol despre persoana care acum iti face stirea?

Stiti sa va consumati cerneala si orele in departamentul de montaj doar cand nu mai sunt, dar cand ii avem in viata nici nu va sinchisitit ce mai fac...dar in momentele cand va transformati in ulii devin inegalabili, maestrii.... Sa va fie rusine! Dar sa va fie!